Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Medicul-şef al secţiei Neurochirurgie din Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, dr. Anatolii Buzdugan, a realizat, ieri, în premieră pentru medicina suceveană, o intervenţie chirurgicală de eliminare a focarului generator de crize de epilepsie, din creierul unei tinere sucevence în vârstă de 21 de ani. El a fost asistat în sala de operaţie de doi renumiţi profesori germani în domeniu, prof. dr. Jörg Wellmer, epileptolog şi şeful Departamentului de Epileptologie de la Spitalul Universitar Knappschaftskrankenhaus din Bochum, şi de PD dr. Marec Von Lehe, neurochirurg, şeful Departamentului de Neurochirurgie de la Ruppiner Kliniken, din Neuruppin.
Managerul Spitalului de Urgenţă Suceava, Vasile Rîmbu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă comună cu echipa medicală româno-germană, că prin promovarea şi perfecţionarea epileptologiei şi chirurgiei epilepsiei, instituţia spitalicească intenţionează să fie „în prim-plan naţional”, mai ales că „pe epileptologie pediatrică România nu stă grozav”. „Nu au de câştigat decât bolnavii. Dacă preluăm cazurile în timp util, putem să le şi rezolvăm. (…) Aş vrea ca cei doi reputaţi profesori să fie oaspeţi permanenţi la noi, să vină cât mai des pentru a ne ajuta să dezvoltăm această specialitate deficitară în România. Astăzi nu este un început timid, ci unul hotărât şi hotărâtor. Avem de unde învăţa pentru că Germania este prima putere a Europei şi a patra în lume. Nu putem banaliza această realitate”, a declarat Rîmbu.
Coordonatorul Centrului de epileptologie din spital, dr. Ana Miron, a arătat că cei doi oaspeţi sunt profesorii cu care colaborează de mult timp şi cu care a iniţiat proiectul înfiinţării acestui centru la Suceava. Ea a mulţumit conducerii spitalului şi Consiliului Judeţean Suceava, care au făcut realizabil un astfel de proiect complex, în timp aşa de scurt, de 2 ani.
Profesorul Jörg Wellmer şi-a exprimat satisfacţia de a sprijini proiectul şi s-a declarat impresionat de istoricul său, pe care l-a citit înainte de a veni în România. „Am văzut că a plecat de la o casă de lemn şi astăzi este ca şi un spital universitar. Medicina este ca o echipă de fotbal, avem nevoie de un manager bun pentru a fi eficientă această echipă, iar epileptologia este un exemplu de cooperare multidisciplinară – epileptologie, neuroimagistică, teste genetice, medicină nucleară, neurochirurgie. Spitalul oferă posibilitatea ca toate aceste specialităţi să se întrepătrundă. Toate persoanele implicate trebuie să aibă încredere una în alta, iar la final beneficiari sunt pacientul şi spitalul. Sunt impresionat de acest spital şi suntem bucuroşi să cooperăm cu voi în acest domeniu. Sper ca această colaborare să fie de lungă durată”, a afirmat prof. Wellmer.
Germania are 60 de specialişti ca dr. Miron şi 5 ca dr. Buzdugan
La rândul său, prof. Lehe a spus că este onorat să fie la Suceava pentru că face parte din echipă atât în Germania, cât şi din Suceava. ”În 2 ani, am învăţat şi problemele sistemului medical din România, dar aceleaşi probleme sunt şi la noi, în Germania”, a declarat el.
În privinţa costurilor pe care le presupune intervenţia efectuată ieri la Suceava, doctorul german a spus că în ţara sa operaţia în sine costă 4.000-5.000 de euro, dar cu investigaţiile şi evaluarea prechirurgicală, implantare de electrozi, acestea ajung la 46.000 de euro. Dr. Lehe a subliniat că nu toţi pacienţii cu epilepsie pot fi operaţi şi că, de regulă, din 4-5 pacienţi evaluaţi, este eligibil doar unul.
Potrivit doctorului Lehe, în Germania există 15 centre de epilepsie, în care lucrează 250 de specialişti epileptologi, dar numai 50-60 au competenţa de a face evaluare prechirurgicală, de tipul celei pe care o face dr. Ana Miron la Spitalul de Urgenţă Suceava. În ceea ce priveşte doctorii specializaţi în chirurgia epilepsiei, care efectuează intervenţii de genul celei realizate ieri de dr. Buzdugan, Germania are 5.
Managerul Rîmbu a apreciat câştigul spitalului pe care îl conduce, de a avea doi doctori supraspecializaţi într-un domeniu atât de delicat, cum este epilepsia, iar directorul medical, dr. Doina Ganea-Motan, a afirmat că prin activitatea de pionierat desfăşurată la Spitalul de Urgenţă Suceava, epileptologia are şanse „să fie pusă în drepturi şi în România”, unde există doar două astfel de centre, la Bucureşti şi la Suceava. Universităţile de medicină din ţara noastră nu au această specialitate, iar specializarea de medic epileptolog nu există în Registrul naţional al calificărilor.
Parteneriatul cu clinica din Bochum va fi extins şi la alte specialităţi
Cazul pacientei care a fost operată ieri a fost prezentat de dr. Ana Miron. Ea a arătat că tânăra pacientă are crize de epilepsie de la vârsta de 12 ani. Nu a fost evaluată de un epileptolog şi nu a fost diagnosticată corect, astfel că a ajuns la 20 de crize pe zi, inclusiv crize generalizate. După evaluarea prechirurgicală pe care i-a făcut-o în spital, datele au arătat că este un caz clasic de epilepsie care poate fi operată. Sub control terapeutic a ajuns la o criză pe săptămână, asta după ce anterior a făcut 46 de crize într-o perioadă de 3 zile. ”Avea aşa-numitele crize subtile, nu ca cele pe care le vedeţi în filme. Un necunoscător le poate aprecia ca psihogene. Fără intervenţia chirurgicală va continua să facă crize şi va dezvolta farmacorezistenţă mai severă”, a precizat dr. Miron.
Prof. Wellmer a mai spus că „este îmbucurător că putem să tratăm pacienţii şi să-i trimitem sănătoşi acasă” şi că la workshopul organizat în parteneriat între cele trei spitale „vrem să învăţăm de la voi şi să vă împărtăşim din experienţa noastră”.
„Scopul final este eliberarea completă a pacientului de crize. Calitatea vieţii creşte când numărul acestora ajunge la zero şi toate examinările pe care le facem sunt pentru a stabili probabilitatea de a salva pacientul de crize”, a afirmat medicul, subliniind că în chirurgia epilepsiei operaţia trebuie să fie extrem de precisă deoarece nu există posibilitatea de a tăia mai mult pentru a avea certitudinea că focarul epileptogen a fost eliminat complet. Succesul operator este, în funcţie de caz, între 50 şi 80%, iar în circa 3% din cazuri pot să apară complicaţii precum hemoragii sau infecţii.
La final, managerul Rîmbu a mai spus că parteneriatul cu clinica din Bochum va fi extins şi la alte specialităţi „pentru că este o clinică de referinţă în Germania şi avem de unde învăţa”.
