În zona de agrement există, însă, mai multe disfuncţionalităţi sau măcar neajunsuri, vizibile cu ochiul liber. Sucevenii au fost îngăduitori şi cu acestea. „E mai mult decât nimic”, este replica pe care am auzit-o până la saturaţie. Eu, personal, am fost intrigat de dimensiunile terenurilor de sport, care par a fi realizate în bătaie de joc. Un oficial din Primăria Suceava mi-a explicat, într-o discuţie privată, că în cazul terenului de tenis de câmp s-a realizat o suprafaţă de joc pentru minitenis. I-am explicat că nu există aşa ceva în lumea sportului, că acel minitenis la care se referă se cheamă „Tenis 10” şi se joacă pe o parte din suprafaţa unui teren normal de tenis de câmp. După câteva ceasuri mi-a explicat că terenul este pentru tenis cu piciorul (tenis – fotbal), ca mai apoi, după contraargumentele pe care i le-am adus, să îmi spună că, de fapt, este un teren de agrement şi atât.
În lipsa unor răspunsuri clare, singura soluţie pentru a mă lămuri a fost să verific caietul de sarcini al licitaţiei, în care sunt specificate clar toate aceste lucruri.
După ce am reuşit să procur caietul de sarcini al licitaţiei pentru execuţia zonei de agrement, nu mică mi-a fost mirarea când am constatat că multe dintre cerinţele din acest document nu se regăsesc în realitate, aşa după cum veţi vedea în cele ce urmează. A cui este vina? Vom încerca să aflăm zilele următoare. Ceea ce este sigur este faptul că, de prea multă vreme, ne resemnăm în faţa unor investiţii cu multe deficienţe, spunându-ne „E mai mult decât nimic”.
Licitaţie câştigată după contestaţie
În vederea atribuirii contractului de achiziţie publică, având ca obiect „Amenajare zonă de agrement Tătăraşi”, Primăria Suceava a ales procedura de cerere de oferte online, ce a fost demarată la data de 05.04.2016, prin publicarea pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a invitaţiei de participare. Conform documentaţiei de atribuire şi a invitaţiei de participare, valoarea estimată a lucrărilor a fost de 7.710.683.45 lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. Câştigătoarea licitaţiei a fost desemnată SC Civica Group SA Șcheia, care a oferit 4.673.231,7 lei fără TVA, urmată de SC Victor Construct SRL Botoşani, care a oferit 5.185.463,03 lei, fără TVA.
SC Victor Construct SRL Botoşani a contestat rezultatul licitaţiei, pe 11.07.2016, iar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) i-a dat câştig de cauză. Firma din Botoşani reclama, printre altele, faptul că societatea câştigătoare nu avea anumite oferte actualizate, cu preţurile din anul în curs, că la anumite produse preţurile erau sub cele ale pieţei, dimensiunile locului de joacă erau mai mici etc. De asemenea, foarte important pentru ceea ce urmează a vă prezenta, SC Victor Construct SRL Botoşani a reclamat faptul că firma care a câştigat nu a respectat specificaţiile din fişele tehnice referitoare la panoul de baschet pentru adulţi. Conform acestor fişe, coşul de baschet pentru adulţi trebuia să îndeplinească nişte condiţii, cum ar fi: înălţime ajustabilă a inelului de la 1,70 m până la 3,05 m; panou din sticlă cu ramă din aluminiu extrudat, de dimensiuni oficiale: 105 cm x 180 cm; inel flexibil cu arc; stâlp 15 cm x 15 cm x 0,45 cm din oţel galvanizat, îmbrăcat cu burete de protecţie pentru asigurarea protecţiei sportivului; mecanism de ajustare a înălţimii inelului de la 1,70 m pana la 3,05 m etc. SC Victor Construct a arătat în contestaţie faptul că sistemul ofertat de firma câştigătoare nu corespunde cerinţelor din fişa tehnică şi, pe cale de consecinţă, nu corespunde cerinţelor caietului de sarcini, deoarece: panoul nu este din sticlă cu ramă de aluminiu, ci este din PAFS (poliesteri armaţi cu fibră de sticlă); sistemul de baschet nu are înălţimea ajustabilă a inelului de la 1,70 până la 3,05, ci are o bară fixă, fără posibilitate de ajustare a înălţimii; stâlpul nu este din oţel galvanizat, ci este grunduit şi vopsit cu vopsele rezistente la intemperii; stâlpul nu este îmbrăcat cu burete de protecţie pentru asigurarea protecţiei sportivului; coşul de baschet nu este echipat cu mecanism de ajustare a înălţimii inelului de la 1,70 m până la 3,05 m.
SC Civica Group SA Șcheia şi-a asumat greşelile din ofertă şi nu a contestat în instanţă soluţia CNSC, astfel încât câştigătoarea licitaţiei a fost desemnată SC Victor Construct SRL Botoşani.
Terenurile de sport au jumătate din suprafaţa impusă de caietul de sarcini
În cazurile licitaţiilor de orice gen, există un caiet de sarcini care îţi spune exact ce şi cum să faci. Este un fel de lege. Suplimentar, dacă este cazul şi pentru a nu exista nici un fel de interpretări, există şi fişe tehnice, care detaliază modul în care trebuie făcute anumite lucrări sau cum trebuie să arate anumite obiective. La fel a fost şi în cazul investiţiei de faţă. Caietul de sarcini a prevăzut extrem de clar obiectivele, iar fişele tehnice au adus detaliile suplimentare, pentru a nu fi loc de interpretări. Dar ce şi cum s-a realizat vom vedea în cele ce urmează.
Și vom începe cu coşul de baschet (foto 1), unul dintre punctele ce au făcut obiectul contestaţiei depuse de SC Victor Construct SRL Botoşani. Vi se pare că acest coş de baschet este din sticlă cu ramă din aluminiu extrudat, are înălţime ajustabilă a inelului de la 1,70 m până la 3,05 m, inel flexibil cu arc, stâlp 15 cm x 15 cm x 0,45 cm din oţel galvanizat, îmbrăcat cu burete de protecţie pentru asigurarea protecţiei sportivului, mecanism de ajustare a înălţimii inelului de la 1,70 m până la 3,05 m etc.? Nici vorbă. SC Victor Construct SRL Botoşani a considerat probabil că cerinţele din caietul de sarcini sunt obligatorii doar pentru alţii, nu şi pentru ei.
De fapt, terenurile de sport reprezintă o mare problemă din punctul de vedere al realizării. La cap. 17 al caietului de sarcini, „Dotări sportive”, se menţionează următoarele: „Vor fi incluse toate operaţiunile pregătitoare pentru instalare, fixare, armare, pretensionare, astfel încât la finalul execuţiei să poată fi obţinute certificatele federaţiilor române pentru sporturile de performanţă (condiţie minimă de recepţie)” (foto 2). Deci, caietul de sarcini impune terenuri pentru sportul de performanţă şi nicidecum aşa-zise terenuri de agrement. Terenul de tenis din zona de agrement (foto 3) are aproximativ 19 metri lungime şi 12 metri lăţime, distanţe măsurate între gardurile împrejmuitoare. Suprafaţa de joc a unui teren ce poate fi omologat trebuie să aibă 23,77 metri lungime şi 10,97 metri lăţime, la care se adaugă un spaţiu suplimentar de 6,4 m în spatele liniilor de fund pe ambele părţi, şi 3,66 m pe lateralele terenului. Dacă ar fi să măsurăm între gardurile împrejmuitoare, un teren ce poate fi omologat trebuie să aibă o lungime de 36,57 metri şi o lăţime de 18,29 metri (şi nu 19x12 m), deci o suprafaţă totală de 668,86 mp. Terenul de tenis din zona de agrement are o suprafaţă aproximativă de 228 mp, cu 440,86 mp mai puţin.
Exista şi varianta ca terenul de tenis să fie omologat fără a se putea juca pe el în competiţii oficiale. Fără a intra în amănunte, în acest caz dimensiunile (din gard în gard) ar fi fost de 34x17 metri, adică o suprafaţă totală de 578 mp, cu 350 mp mai mult decât terenul din Zona de Agrement Tătăraşi.
Acest teren din zona de agrement nu are nici măcar liniile laterale pentru jocul de dublu, deci partea cu omologarea, condiţie minimă de recepţie a lucrării, iese complet din discuţie.
Terenuri de volei şi fotbal care nu există
Dimensiunile oficiale ale oricărui teren de sport pot fi găsite cu uşurinţă pe internet. Pe raţionamentul anterior, fără a mai intra în detalii, constatăm că terenul de handbal este şi acesta mult subdimensionat. Terenul din Tătăraşi (foto 4) are dimensiuni de circa 30/15 m, adică o suprafaţă de aproximativ 450 mp, în timp ce un teren oficial trebuie să aibă dimensiunile de 44/22 m, deci o suprafaţă de 968 mp. Mai mult decât dublu.
Dimensiunea unui teren normal de baschet este de 15 m x 28 m. În zona de agrement, lungimea terenului de baschet se află pe lăţimea celui de handbal (care are lăţimea de circa 15 metri), deci nu prea are cum să se încadreze, pentru că oricum am socoti, 28 de metri este mai mult decât 15 metri. Plus că nici măcar nu este marcat.
Ar mai fi de discutat despre dimensiunile terenului de volei, care apare ca dotare obligatorie prin caietul de sarcini. Dar, spre deosebire de terenurile de handbal, tenis şi baschet, care sunt mult subdimensionate, terenul de volei nici măcar nu există!
În caietul de sarcini, la Capitolul 14, se vorbeşte despre „condiţiile tehnice privind executarea lucrărilor de execuţie pentru realizarea unui teren de fotbal din gazon natural” (foto 5).Se explică celui care urmează să construiască la ce adâncime minimă trebuie să fie pânza freatică, ce combinaţie „complexă de plante” trebuie să conţină gazonul, care trebuie să fie înălţimea lui, cum şi când trebuie tuns, care sunt dimensiunile liniilor care vor fi trasate pentru marcarea terenului etc. Constructorul a fost, probabil, debusolat de faptul că în caietul de sarcini se impune şi trasarea unor linii pentru rugby (foto 5.1). Şi, debusolat fiind, nu a mai făcut nici un teren cu gazon natural. Nici pentru fotbal, nici pentru rugby.
Nici măcar mesele de tenis nu sunt conform cerinţelor
O altă dotare a Zonei de Agrement Tătăraşi este terenul de minigolf. Proiectantul s-a gândit ca acest teren de joacă să semene cu un teren de golf adevărat, redus, mult, la scară. Aşa că, în caietul de sarcini, se impun următoarele: „Pistele sale atipice, cu forme neregulate, plane, acoperite cu iarbă artificială, induc cel mai puternic sentimentului jocului de golf clasic, tradiţional. Pistele prefabricate şi livrate cu iarbă artificială şi pietre specifice, montate pe tronsoane uşor de asamblat. Completarea pistelor cu obstacole de lemn, nisip, apă pentru creşterea dificultăţii” (foto 6). Pe lângă caietul de sarcini, au fost realizate şi fişe tehnice în care se arată cum trebuie să fie realizate terenurile de minigolf. Muncă în zadar! Ce a ieşit, se poate vedea cu uşurinţă în fotografii (foto 7 şi foto 8). La terenul de golf se mai solicita achiziţionarea următoarelor accesorii: 10 crose VIP, 20 crose universale, 10 crose copii, 150 mingi universale, 1 distribuitor de mingi, 3000 cartonaşe scor, 50 paduri scor, 20 extractor mingi.
Rămânem tot la sport, la tenis de masă. În fişa tehnică se cere, extrem de clar: „Masă de tenis de masă pliabilă, mobilă, în diferite culori, plus accesorii” (foto 9). Privind fotografia cu mesele de tenis din zona de agrement (foto 10), vi se par acestea pliabile, mobile şi în diferite culori?
Persoanele cu dizabilităţi şi peisagistica, ignorate complet
Că sportul de masă nu reprezintă o prioritate pentru guvernanţii noştri, oricare ar fi ei de după 1990, ne-am lămurit de mult, iar convingerile pe care ni le-am făcut sunt întărite de realizările măreţe din Zona de Agrement Tătăraşi.
Să vedem, însă, cum stă treaba şi cu mobilierul stradal din zona de agrement. În caietul de sarcini se impune montarea a 50 de bucăţi „bancă 1 persoană (oţel)”, iar fişa tehnică stabileşte clar cum trebuie să arate acestea (foto 11). Cum sunt în realitate, se poate vedea din foto 12.
O altă prevedere a caietului de sarcini este montarea în zona de agrement a 4 bucăţi „masă din lemn cu bancă pentru persoane cu dizabilităţi” (foto 13). În realitate, în zona de agrement, astfel de mese nu există (foto 17).
Nici coşurile de gunoi, estetice şi practice, nu au fost uitate de proiectant, care a prevăzut montarea a 30 de astfel de obiecte în zona de agrement, stabilind prin schiţă tehnică cum trebuie să arate acestea (foto 14). Coşurile de gunoi au fostmontate şi pare că totul este în regulă, în afară de faptul că arată puţin diferit faţă de cele din schiţa tehnică şi că nu sunt prevăzute cu capac în partea superioară (foto 15). Dar, la aşa o investiţie, mai contează câteva zeci de capace de gunoi?
Peisagistica este un capitol separat şi important din cadrul proiectului de amenajare a Zonei de Agrement Tătăraşi. Conform caietului de sarcini şi schiţelor tehnice aferente, în zona de agrement trebuia efectuată toaletarea celor 500 de arbori existenţi. În realitate, aceştia se află în diferite stadii de degradare, nefiind toaletaţi corespunzător. Trebuiau plantaţi 3.050 de arbori şi arbuşti foioşi şi răşinoşi şi 500 de bucăţi de plante perene. În schiţa tehnică este prezentată o listă cu 22 de tipuri de astfel de arbuşti şi numărul din fiecare categorie ce trebuia plantat. Dacă dvs. identificaţi în parc 3.550 de arbori şi arbuşti plus 500 de plante perene, înseamnă că s-au respectat întocmai prevederile caietului de sarcini.
În fine, tot la capitolul referitor la amenajarea spaţiilor verzi, caietul de sarcini precizează: „se va gazona întreaga suprafaţă de teren de 17.557 mp”. Cum arată gazonul din Zona de Agrement Tătăraşi, puteţi vedea din fotografia prezentă de noi (foto 16).
De ce au fost modificate prevederile caietului de sarcini?
Ceea ce v-am prezentat în rândurile anterioare sunt lucruri care se văd cu ochiul liber. Evident, având alături caietul de sarcini şi documentaţie tehnică. Fără aceste acte, totul este bine şi frumos şi lucrarea executată perfect. Nu ştim cum arată lucrările care nu se văd, fundaţii, canalizări, instalaţii electrice etc. Iar în cazul lucrărilor de la suprafaţă, pe care le-am prezentat, nu ştim dacă s-au respectat indicaţiile tehnice referitoare la calitatea materialelor. Asta e treaba specialiştilor să verifice. Noi doar v-am prezentat nişte anomalii, pentru care nu ştim încă cine trebuie să răspundă.
Nu am mai scris despre lac, în care vegetaţia lacustră poate fi un real pericol pentru cei care se aventurează cu bărcile sau hidrobiciclete (foto 18). Şi nici despre canalele de scurgere a apelor, care nu arată nici pe departe aşa cum ar trebui să fie în cazul unei investiţii de peste 1,1 milioane de euro, proaspăt inaugurată (foto 19). Acestea sunt doar alte amănunte...
Ce nu este doar un amănunt este că atunci când licitezi pentru o lucrare, de orice gen, din orice domeniu, te angajezi să o faci întocmai cu suma pe care o oferi. Aşa este legea românească. Te angajezi să respecţi până la virgulă prevederile caietului de sarcini şi a fişelor tehnice. De ce nu s-au respectat aceste prevederi în cazul Zonei de Agrement Tătăraşi? La o investiţie de peste 1,1 milioane de euro, fără TVA?
Evident că există cazuri în care se poate modifica, absolut legal, proiectul iniţial şi prevederile caietului de sarcini, cu acordul beneficiarului. Sunt, însă, cazuri de forţă majoră. Modificările făcute în afara acestor cazuri de forţă majoră reprezintă doar artificii care au scopul de a reduce cheltuielile pe care tu, constructor, ţi le-ai asumat în momentul licitaţiei. În cazul Zonei de Agrement Tătărași nu s-a vorbit nici un moment despre situaţii neprevăzute care au dus la modificarea proiectului iniţial. Nici măcar atunci când ziariștii suceveni au insistat cu întrebări asupra dimensiunii terenurilor de sport nu s-a invocat o situaţie de acest gen, ci s-a precizat, sec, că este vorba despre terenuri de agrement.
În zilele următoare vom încerca să aflăm cum s-au făcut aceste modificări, dacă a existat un acord şi dacă da, cine l-a dat și de ce.