Comemorarea lui Ernst Rudolf Neubauer, primul director al Colegiului „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi

La finele săptămânii trecute, la Rădăuţi a avut loc manifestarea comemorativă a celui care a fost primul director al Obergymnasium von Radautz (astăzi Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”), Ernst Rudolf Neubauer, personalitate culturală emblematică a învăţământului bucovinean din secolul al XIX-lea.

Potrivit prof. Florin George Popovici, activitatea de evocare a cuprins două manifestări specifice: ceremonia religioasă oficiată în cadrul parohiei Bisericii Romano-catolice din Rădăuţi şi slujba de pomenire din cimitirul municipal, locul în care se odihneşte cel care a condus instituţia de învăţământ rădăuţeană. La cele două manifestări au participat reprezentanţi ai echipei manageriale a Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, o însemnată parte a profesorilor care constituie colectivul didactic al liceului, membri de seamă ai Institutului „Bucovina” şi ai Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina, elevi şi reprezentanţi ai comunităţii locale.

"Un astfel de moment comemorativ, survenit la 128 de ani de la dispariţia lui Ernst Rudolf Neubauer, dovedeşte faptul că dimensiunea prezentă a educaţiei la Colegiul Naţional <Eudoxiu Hurmuzachi> îşi vădeşte puterea şi legitimitatea prin respectul şi preţuirea acordată oamenilor valoroşi ai trecutului", a mai arătat prof. Florin George Popovici.

În 1872 a fost numit director la Liceul din Rădăuţi

Potrivit unei scurte biografii realizate de prof. Popovici, Ernst Rudolf Neubauer s-a născut la 17 aprilie 1828, a absolvit Dreptul la Universitatea din Praga şi Filosofia la Universitatea din Viena. Participant la evenimentele dramatice ale Revoluţiei de la 1848, în timpul cărora a fost rănit, tânărul Neubauer a fost trimis, în 1850, în exil la marginea Imperiului Austriac, în colonia numită Bucovina. Ajuns, după o vreme, la Cernăuţi, a predat timp de douăzeci şi cinci de ani la Obergymnasium (Liceul „Aron Pumnul”) istoria şi literatura, pe lângă profesia de pedagog pe care şi-a exercitat-o cu abnegaţie desfăşurând şi o febrilă activitate de jurnalist (a fost chiar director al publicaţiei „Bukowina”). Un reper important al carierei sale didactice este faptul că a încurajat performanţa, promovând elevii remarcabili, printre care s-au aflat Karl Emil Franzos şi Mihai Eminescu. În 1872 a fost numit director la Liceul din Rădăuţi, ulterior Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”. În 1884 s-a retras din Consiliul Şcolar de la Obergymnasium, dedicându-se în întregime preocupărilor din sfera literaturii. Pe lângă articolele din gazetele pe care le-a înfiinţat la Cernăuţi, „Die Bukowina” (1862-1866) şi suplimentul literar „Sonntagsblatt der Bukowina” (1862), opera sa literară include volumul de proză „Erzählungen aus Bukowina” (1869) şi lucrarea „Die Ideonen”, apărută la Hamburg în 1882. A murit la 4 mai 1890, fiind înmormântat în cimitirul din Rădăuţi.