Majoritatea poliţiştilor rutieri din Suceava refuză să prezinte raport scris atunci când dau avertismente în loc de amenzi

O dispoziţie prin care poliţiştilor li s-a cerut să dea raport scris atunci când dau avertismente în loc de amenzi, despre care Monitorul de Suceava a relatat în exclusivitate în ediţia din 5 aprilie, a stârnit un val de nemulţumiri în rândul  poliţiştilor rutieri. În ultima lună, poliţiştii, în majoritate, au refuzat să scrie aceste rapoarte. Poliţiştii, prin sindicatele de care aparţin, acuză că dispoziţia este abuzivă şi ilegală şi ameninţă şefii poliţiei judeţene cu plângeri penale pentru abuz în serviciu.

Poliţiştii spun că prin această dispoziţie sunt obligaţi să dea doar amenzi şi să aducă bani mai mulţi la buget. Mai mult, poliţiştii se bazează pe faptul că legea prevede clar că sancţiunea şi cuantumul acesteia este doar la latitudinea agentului constatator.

De unde a pornit acest scandal: poliţiştii suceveni au cel mai mare procentaj de avertismente

Această dispoziţie vine după ce o analiză la nivel naţional a arătat că poliţiştii suceveni sunt cei mai blânzi cu şoferii pe care îi prind comiţând nereguli în trafic.

Datele arată că din totalul sancţiunilor constatate la nivelul judeţului, 42% au fost doar avertismente scrise. La unele subunităţi rutiere din judeţul Suceava numărul avertismentelor depăşeşte 50%, fapt considerat inadmisibil într-un judeţ care se află pe locul I la nivel naţional la număr de morţi în accidente.

Prin comparaţie, în Ilfov avertismentele reprezintă doar 5%, la Constanţa 15%, la Iaşi 25% şi la Bistriţa-Năsăud, şi el judeţ fruntaş la avertismente, 30%.

Trebuie se explice de ce au dat avertismente, în fiecare caz în parte

Chiar dacă nimeni nu o spune oficial, aceste cifre privind avertismentele ascund şi alte suspiciuni, privind fapte de corupţie.

Șefii poliţiei judeţene au căutat prin această dispoziţie să limiteze numărul de avertismente. Se pare că sunt exemple de şoferi prinşi circulând cu viteze care depăşeau cu peste 50 de km/h viteza admisă pe respectiva porţiune de drum, unii chiar de mai multe ori, dar care au luat doar avertismente în loc de amenzi.

Pe acest fond, în dispoziţia dată de comanda IPJ Suceava se arată că agenţii constatatori vor întocmi o notă la ieşirea de la serviciu, anexată la raportul de activitate, în care vor exemplifica fiecare caz în care au aplicat sancţiunea constatată în avertisment, motivând corespunzător decizia privind aplicarea avertismentului.  

Acţiune în instanţă pentru anularea dispoziţiei şi acuze de abuz în serviciu

Bogdan Bănică, liderul Sindicatului naţional de poliţie Decus, ne-a declarat că majoritatea poliţiştilor nu au întocmit acele rapoarte, considerând dispoziţia abuzivă.

„SNPR DECUS va deschide acţiune în instanţă pentru anularea acelei dispoziţii de <noaptea minţii>. În urma consultării cu avocaţii vom stabili dacă fapta îmbracă forma infracţiunii de abuz în serviciu, caz în care vom depune şi plângere penală împotriva emitentului”, a declarat poliţistul criminalist Bogdan Bănică.

„Nu mi se pare normal ca o persoană împuternicită la conducerea poliţiei judeţene (n.r. toţi cei trei ofiţeri de la comanda IPJ sunt împuterniciţi) să aducă completări sau modificări legislaţiei în vigoare, care prevede clar că sancţiunea şi cuantumul ei este latura exclusivă a agentului constatator”, a mai punctat Bănică.

Acesta susţine că poliţiştii sunt ameninţaţi de şefii ierarhici că vor fi cercetaţi disciplinar pentru că refuză să dea acele rapoarte.

Sindicaliştii solicită rediscutarea problemei şi renunţarea la dispoziţie

Acelaşi punct de vedere, doar că mai puţin dur, îl are şi Vasile Grumăzescu, liderul Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP) – Suceava.

„Majoritatea colegilor au refuzat să scrie aceste rapoarte. Am solicitat conducerii IPJ Suceava convocarea unei comisii de lucru, în cadrul căreia să discutăm despre renunţarea la această dispoziţie, care nu este în conformitate cu prevederile legale. Munca poliţistului trebuie simplificată, nu complicată, cu timp preţios pierdut la scrierea de rapoarte inutile”, a declarat Vasile Grumăzescu.

Sindicaliştii de la SNAP au mai transmis: „Cereţi poliţiştilor să aplice măsuri corective pentru abateri care nu au o gravitate majoră, care pot fi corectate în conduita şoferului, prin avertisment, fapt ce contravine direcţiei promovate de către IGPR, care pune accent pe munca de prevenire, nu pe cea de sancţionare”.

Șefii IPJ spun că cer doar motivarea avertismentelor, în nici un caz nu le interzic

Important de precizat este că această dispoziţie privind motivarea avertismentelor s-a dat doar de către IPJ Suceava. E adevărat, conducerea IPJ Suceava vine cu cifrele de mai sus, cu privire la procentul extrem de mare de avertismente, care lasă loc de interpretări. Totuşi, atâta timp cât nu sunt puşi sub acuzare de procurori, pe baza unor probe, poliţiştii rutieri nu pot fi acuzaţi de acte de corupţie. Actele de corupţie ar consta în perceperea unor sume de bani, în schimbul cărora agentul poate da un avertisment, în loc de o amendă care, în multe cazuri, este de câteva mii de lei.

Problema este că agenţii rutieri au prea multă libertate cu privire la sancţiuni. Într-un caz ei pot da avertisment, iar în altul, chiar dacă abaterea este mai puţin gravă, amendă, totul fiind la latitudinea poliţiştilor.

Șefii IPJ spun că cer doar motivarea avertismentelor, în nici un caz nu le interzic.

Dispoziţia este semnată de unul dintre adjuncţii IPJ Suceava, comisarul-şef Toader Buliga, care coordonează activitatea pe linie rutieră.