Înaltpreasfinţitul Pimen: ”Viaţa de sfinţenie a creat la Voroneţ o operă de credinţă şi de artă"

Mănăstirea Voroneţ şi-a serbat luni, 23 aprilie, hramul de Sf. Gheorghe, la 27 de ani de la reînfiinţarea mănăstirii, pe 1 aprilie 1991. Sfânta Liturghie, oficiată de Înalpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi, s-a desfăşurat în curtea mănăstirii, pe un altar împodobit cu cununi de cetină ”brodate” cu trandafiri şi alte flori multicolore. Stareţi şi stareţe, credincioşi, de aproape sau de departe, s-au împărtăşit „din bucuria unei liturghii" care a curs asemeni unei renaşteri, asemeni unei treziri la viaţă, trezire a conştiinţei, aşa cum primăvara a renăscut în fiecare fir de iarbă, în fiecare magnolie înflorită, în fiecare cireş înflorit... Toată această frumuseţe a Voroneţului, toată această schimbare a sinelui preţ de câteva ore, pentru unii, pentru toată viaţa, pentru alţii, fac din acest loc, aşa cum bine a spus, în cuvântul său de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Pimen, unul binecuvântat: „Dragostea faţă de Dumnezeu a făcut să se răspândească credinţa ortodoxă în toată lumea. Viaţa de sfinţenie a creat la Voroneţ o operă de credinţă şi de artă". Arhiepiscopul Pimen le-a vorbit credincioşilor despre iubire, despre iubirea de Dumnezeu, despre iubirea de credinţa ortodoxă, pentru păstrarea căreia s-au înfruntat primejdii. Tot Înaltpreasfinţitul Pimen a adăugat că fără credinţă, „o să fie iad pe pământ”, dar cu credinţă, „oamenii vor avea tăria sufletească de a putea înfrunta orice obstacol”.

Armonie perfectă între Dumnezeu, om şi natură

În timpul Sfintei Liturghii, monahia dr. Gabriela Platon, de la Mănăstirea Voroneţ, i-a îndemnat pe credincioşi să cânte, împreună cu obştea de măicuţe, cântarea ”Hristos a Înviat!". La fel şi rugăciunea ”Tatăl nostru” a fost rostită în cor de oamenii care s-au aflat luni în curtea Mănăstirii Voroneţ, îndemnaţi de gânduri curate, din dorinţa de a-şi găsi liniştea sufletească, de a se reîntâlni cu prieteni dragi, de a-şi spune, cu lumină pe chip, cu convingere, ”Hristos a Înviat!”, „Adevărat a Înviat!”. Liturghia săvârşită la Voroneţ de soborul de preoţi şi diaconi, în frunte cu Înaltpeasfinţitul Pimen, glasul maicilor de la strană, care au dat răspunsurile la rugăciune, mănunchiul de rugăciuni aduse cu evlavie, din inimă, de credincioşi, care au stat până la final, când ierarhul a citit rugăciunile de dezlegare de păcate şi preoţii le-au împărţit credincioşilor pacheţele cu anaforă, cerul senin, razele soarelui strălucind, florile înmiresmate din curtea mănăstirii, corul de păsări care a cântat neîncetat, toate au făcut din Voroneţ un „altar îngeresc”, o armonie perfectă între Dumnezeu, om şi natură. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor i-a îndemnat pe credincioşi să-şi îndrepte paşii spre mănăstiri, fie că este vorba de Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Humor, mănăstiri pictate, pe interior şi în exterior, sau mănăstiri fără pictură exterioară, spre biserici în general, pentru că acestea sunt case ale Domnului, şi cum am putea să nu ne simţit bine în casa Domnului, unde putem să ne rugăm şi să primim ajutor, mângâiere. Tot luni, Înaltpreasfinţitul Pimen a săvârşit, ca în fiecare an, şi slujba Parastasului pentru ctitorii Mănăstirii Voroneţ.

„Sfântul Gheorghe a fost cel care l-a ajutat pe Sfântul Ştefan să-i învingă pe duşmani"

Stavrofora Irina Pântescu, stareţa Mănăstirii Voroneţ, a amintit că hramul Sfântului Gheorghe se ţine din vremea Slăvitului Voievod Ştefan cel Mare: „Sfântul Gheorghe a fost cel care l-a ajutat pe Sfântul Ştefan să-i învingă pe duşmani. Dăm slavă Bunului Dumnezeu pentru toate darurile oferite de-a lungul vremurilor. Să ne pregătim aici, pe pământ, calea care merge către împărăţia lui Dumnezeu. Doresc tuturor românilor sănătate, bucurie, iar Mântuitorul Hristos să învie în inimile tuturor!". De asemenea, stavrofora Irina Pântescu le-a mulţumit Înalpreasfinţitului Pimen şi soborului de preoţi pentru participare, dar şi zecilor de credincioşi care au luat parte la slujba de hram a mănăstirii. Pentru cei care nu vor să vadă frumuseţile naturii, mai ales primăvara, când după o iarnă lungă, de hibernare, totul renaşte, pentru cei care nu vor să vadă creaţiile lui Dumnezeu, maica Irina a recitat o scurtă poezie, învăţată în copilărie: ”Cei ce spun în lumea aceasta, / Că nu văd nicicum minuni / Eu le spun: ori sunt orbi, ori sunt nebuni. / Eu de când se face ziuă, / Și răsare sfântul soare / Tot minuni privesc cu ochii / Și minuni calc sub picioare. / Se întinde pretutindeni un covor de iarbă verde, / (...) Grâul semănat în toamnă, / Ce a stat sub zăpada rece, / Într-o bună-dimineaţă, / Dintr-un fir se fac vreo zece / Aşadar, cei care spun în lumea aceasta / Că nu văd nicicum minuni / Ori sunt orbi, opri sunt nebuni!”. După ce credincioşii au primit anaforă de la preoţi, ei au fost invitaţi de stareţa mănăstirii la o agapă creştină. Mănăstirea Voroneţ a fost construită de Ştefan cel Mare în 1488, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru că l-a ajutat să-i învingă pe turci. El a făcut această mănăstire într-un timp record pentru vremurile de atunci şi chiar şi pentru cele de astăzi, în trei luni şi trei săptămâni de la punerea pietrei de temelie până la sfinţire. Ştefan cel Mare i-a făgăduit Sfântului Daniil Sihastrul că va face o mănăstire şi i-a dat hramul principal Sf. Gheorghe.