Direcţia de Sănătate Publică Suceava, în colaborare cu furnizorii de servicii medicale și cu unităţile administrativ teritoriale cu asistenţă medicală comunitară, celebrează în perioada 23-29 aprilie a.c. Săptămâna Europeană a Vaccinării (SEV).
Directorul DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a informat, printr-un comunicat de presă, că iniţiativa evenimentului a venit de la Biroul Regional OMS pentru Europa şi este implementată de statele membre ale Regiunii europene.
„SEV 2018 are scopul de a sublinia necesitatea de acţiuni colective pentru a garanta că fiecare persoană este protejată de bolile prevenibile prin vaccinare. Tema din acest an, <Să ne protejăm împreună, #Vaccinurile sunt benefice>, încurajează oamenii, de la donator la publicul larg, să progreseze în eforturile de creștere a acoperirii vaccinale pentru obţinerea unui bine comun; pentru acest bine comun, guvernele trebuie să investească în eforturile de vaccinare, acţiunile de promovare trebuie să pună accentul pe vaccinare și oamenii trebuie să se vaccineze. Obiectivul general este de a impulsiona o acţiune mai amplă pentru vaccinare, cu un centru de atracţie special pe promovarea rolului pe care fiecare îl poate avea în acest efort comun”, se arată în comunicat.
Acţiunea de conștientizare a populaţiei asupra rolului vaccinării este cu atât mai importantă cu cât România se confruntă cu epidemie de rujeolă.
Dr. Zorescu subliniază că, în perioada 2016-2018, până la data de 2 martie a.c., au fost confirmate 11.036 de cazuri de rujeolă, din care 40 decese. Ca măsură de limitare a epidemiei de rujeolă, au fost organizate la nivel naţional campanii de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi, însă este necesară o acoperire vaccinală de 95% pentru prima şi a doua doză de vaccin RRO, pentru atingerea nivelului de imunitate a populaţiei necesar pentru a întrerupe transmiterea endemică a virusului.
Sub sloganul „Prevenire. Protecţie. Vaccinare”, în cursul acestei săptămâni se vor derula activităţi de informare şi implicare a publicului ţintă, precum şi organizarea de puncte şi sesiuni de vaccinare accesibile comunităţilor cu risc. Activităţile propuse sunt: distribuirea în locuri publice a unor materiale informative cu privire la beneficiile vaccinării; promovarea online, în reţelele de socializare, a beneficiilor vaccinării; identificarea comunităţilor la risc, cu copii restanţieri la vaccinare; informarea membrilor acestor comunităţi, a pacientelor și personalului medical din maternităţi, dar și a publicului, cu privire la simptomele, consecinţele și gravitatea bolilor - rujeolă, rubeolă, oreion și poliomielită.
DSP explică faptul că vaccinarea reprezintă acţiunea prin care oamenii pot deveni imuni la boală și prin care se salvează milioane de vieţi.
Ce este imunitatea colectivă și pe cine protejează
În prezent, mai mult de 100 milioane de copii sunt vaccinaţi anual împotriva bolilor, cum sunt: difteria, tetanosul, tusea convulsivă, tuberculoza, poliomielita, rujeola și hepatita B. Pe plan mondial, vaccinarea previne anual 2,5 milioane decese și reduce costurile tratamentului specific de boală.
„Declinul universal al încrederii publice în vaccinare este o cauză de îngrijorare și o provocare majoră pentru experţii din Sănătate Publică. Scepticismul legat de intervenţiile de vaccinare se referă la întârziere în acceptare sau chiar la refuzul vaccinărilor, în ciuda existenţei și funcţionării acestor servicii medicale. Factorii implicaţi includ: o acceptare scăzută a unor riscuri minime, lipsa de informaţii solide, diferenţe în abordarea de evaluare și implementare de vaccinuri noi, controversele din media și propaganda”, informează DSP. Din cauza neîncrederii în vaccinare, în unele ţări, Europa se confruntă acum cu epidemii de rujeolă și, mai grav, din Europa se exportă rujeolă către alte părţi ale lumii.
Și asta pentru că mulţi oameni nu înţeleg încă semnificaţia imunităţii colective, care se instalează când există un procent mare de populaţie vaccinată și este dificil ca o boala infecţioasă și contagioasă să se transmită deoarece au rămas puţine persoane receptive. „De exemplu, dacă cineva cu rujeolă este înconjurat de persoane vaccinate împotriva rujeolei, boala nu se poate transmite ușor la nimeni și va dispărea rapid. Aceasta se numește imunitate sau protecţie colectivă şi furnizează protecţie celor vulnerabili, cum sunt nou-născuţii, vârstnicii sau cei prea bolnavi pentru a putea fi vaccinaţi”, explică specialiștii în sănătate publică. Persoane care depind de imunitatea colectivă sunt cele fără un sistem imunitar competent, cele care urmează chimioterapie, cu un sistem imunitar slăbit, cu HIV, nou-născuţii, prea mici pentru vaccinare, vârstnicii și majoritatea pacienţilor foarte bolnavi din spital. Pentru aceste persoane, imunitatea colectivă este calea vitală de protecţie împotriva bolilor care ameninţă viaţa.
Dacă ratele de vaccinare scad, imunitatea colectivă se distruge, ceea ce duce la creșterea numărului de cazuri.
În România, Campania pentru celebrarea SEV este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi implementată local de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.