Deputatul Bogdan Gheorghiu îi invită pe suceveni să redescopere Mănăstirea Probota

Deputatul PNL de Suceava Bogdan Gheorghiu îi îndeamnă pe suceveni să redescopere Mănăstirea Probota. Bogdan Gheorghiu a amintit că Biserica „Sf. Nicolae” de la Mănăstirea Probota este unul dintre monumentele UNESCO din judeţul Suceava, fiind unul dintre cele mai frumoase lăcaşe de cult din judeţ. Bogdan Gheorghiu a spus că la Probota frescele au fost restaurate între anii 1996-2001, printr-un proiect internaţional finanţat de Fondul Japonez pentru Patrimoniul Mondial, aceeaşi organizaţie care a sponsorizat şi cercetarea sau restaurarea unor monumente, precum cele de la Angkor (Cambodgia), Mojenjo-Daro (Pakistan) sau Insula Paştelui.

Deputatul PNL de Suceava a mai spus că la Mănăstirea Probota a demarat, în luna octombrie 2017, proiectul „Restaurarea Patrimoniului Cultural la Mănăstirea Probota”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, lucrările de restaurare urmând a se desfăşura pe parcursul a trei ani. „În această perioadă a sărbătorilor pascale vă invit pe toţi să redescoperim frumuseţea deosebită a Mănăstirii Probota”, a spus Bogdan Gheorghiu.

El a făcut un scurt istoric al acestui lăcaş de cult, amintind că într-un document din 16 aprilie 1527, la scurtă vreme după urcarea pe tron, Petru Rareş declara că „am zidit mănăstirea Pobrata şi am înfrumuseţat-o şi am isprăvit-o şi am miluit-o cu sate şi cu metoace". Mănăstirea de la Probota este considerată unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din Moldova, denumirea veche de Pobrata fiind un termen slavon care însemna „Frăţie”. Actuala biserică a fost ridicată de Petru Rareş pentru a-i servi ca loc de odihnă veşnică. Vasile Lupu a reclădit în secolul următor zidurile mănăstirii şi a construit o nouă casă domnească. Ruinele acesteia şi ale altor clădiri medievale au fost descoperite şi conservate în curtea mănăstirii.

Tot la Probota s-a călugărit în 1648 Dimitrie Barilă, care avea să devină una dintre cele mai importante figuri ale ortodoxiei şi culturii româneşti, sub numele de Dosoftei, mitropolit al Moldovei între 1671 şi 1686, fiind canonizat în anul 2005. Mănăstirea Probota a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei între 1522 şi 1677, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareş şi Ştefan Rareş, al Doamnei Elena Rareş şi ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.