Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Pentru prima dată, municipiul Suceava are întocmit şi aprobat oficial Registrul Spaţiilor Verzi - un sistem informaţional de tip GIS (Sistem Informaţional Geografic), o documentaţie complexă care cuprinde date, informaţii şi planuri privind terenurile definite ca spaţii verzi, dar şi terenuri degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii verzi.
Registrul Spaţiilor Verzi din Suceava, un instrument necesar pentru o bună gestionare a domeniului public din municipiul reşedinţă de judeţ, a fost aprobat ieri, în şedinţa de Consiliul Local, dar la limită, cu numai 12 voturi şi în absenţa a jumătate din aleşii locali.
Asta deoarece, chiar dacă la şedinţă au fost prezenţi toţi cei 23 de consilieri locali, 11 s-au ridicat de la masă şi au ieşit din sală, în semn de protest.
Nemulţumirile lor vizează modul de întocmire a hărţilor şi a aplicaţiei electronice de gestionare a Registrului Spaţiilor Verzi, după ce au sesizat o serie de neconformităţi între ce apare în planşe şi ce este în realitate.
În replică, primarul Ion Lungu a spus că a demonstrat deja că multe dintre “problemele” sesizate de ei sunt aberaţii, că stadionul şi parcurile, cu tot cu alei, sunt prin lege incluse la spaţii verzi şi nu aveau cum să nu fie luate în calcul, dar, în acelaşi timp, a admis că punctual pot exista şi erori, care sunt corectabile, mai ales că Registrul Spaţiilor Verzi trebuie actualizat mereu.
În urma întocmirii Registrului Spaţiilor Verzi a rezultat o suprafaţă totală de 2.476.502,15 mp împărţită în cinci categorii de spaţii verzi: cu acces public nelimitat – parcuri, grădini, scuaruri; spaţii verzi cu folosinţă specializată – creşe, grădiniţe, şcoli; spaţii verzi pentru agrement; spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă; culoare de protecţie pentru infrastructura tehnică.
Raportat la un număr de 92.121 de locuitori, câţi are Suceava conform ultimului recensământ naţional, a rezultat o suprafaţă de 26,883 mp pe cap de locuitor, adică peste norma minimă impusă de normele europene.
Asta chiar de nu au fost luate în calcul spaţiile verzi din Parcul Șipote, care, deşi e în mijlocul oraşului, nu aparţine municipalităţii, ori Pădurea Zamca, care este tot la Regia Naţională a Pădurilor.
Odată cu existenţa acestui Registru al Spaţiilor Verzi poate fi finalizat şi Planul Urbanistic al Oraşului, iar de acum trebuie să se ţină cont de el la întocmirea tuturor documentaţiilor de urbanism, precum şi la eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.
