Proxeneţi trimişi în judecată: exploatau fete în Suceava, apoi le transferau în Grecia şi în Italia

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava, au finalizat cercetările într-un dosar privind fapte de proxenetism şi trafic de persoane, sub forma constituirii de grup infracţional organizat. În total au fost trimişi în judecată 12 inculpaţi, majoritatea din Suceava. Membrii mai multor grupări care s-au intersectat între ele sunt acuzaţi că au exploatat sexual mai multe tinere, 14 victime, o parte minore, care au fost constrânse prin diferite metode să facă sex pe bani. Partidele de sex aveau loc iniţial în municipiul Suceava, în zona Gării Burdujeni, însă o parte din fete au ajuns să se prostitueze şi în străinătate, cele mai  multe în capitala Greciei – Atena.

Din ancheta coordonată de DIICOT rezultă că indivizii căutau fete cât mai vulnerabile posibil, care proveneau din centre şcolare (şcoli speciale), erau date în plasament ori proveneau din familii dezorganizate. O parte dintre victime au şi deficienţe mintale uşoare.

Prima etapă a exploatării sexuale s-a derulat în Burdujeni: clienţii plăteau între 50 şi 150 de lei 

La data de 4 mai 2015, poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane, s-au sesizat din oficiu întrucât existau date că Florin Cristi Hărătău, zis „Ştirbu”, din Suceava, şi Lenuţa Liliana Gălătuş, zisă „Lili”, tot din Suceava, exploatează sexual fete.

Datele arătau că prima grupare s-a constituit şi a acţionat încă din anul 2014.

Florin Cristi Hărătău, unul din liderii grupării, ar fi desfăşurat activităţi de recrutare, transferare, transportare, adăpostire sau primire de persoane în scopul exploatării sexuale prin determinare la practicarea prostituţiei pe raza municipiului Suceava, în zona Gării CFR Burdujeni. Partidele de sex aveau loc fie într-o garsonieră, în hotelul de lângă gară sau în maşinile clienţilor, pe sume cuprinse între 50 şi 150 de lei, bani care ajungeau în marea lor majoritate la proxeneţi.

De la prostituţie la proxenetism

Rol de lider al altei grupări avea şi inculpatul Mihai Fluerică, zis „Fanu” sau „Blondu”, din Vorniceni - Botoşani, care a avut în vedere la constituirea grupării membri demni de încrederea sa, respectiv pe concubina sa, Mariana Irina Chelariu, fostă Raicu, din Adâncata, şi pe prietenul său apropiat Florin Cristi Hărătău. După cum se poate observa, este vorba de grupări care au acţionat atât distinct, însă care au şi colaborat. 

Procurorii DIICOT au arătat că inculpata Mariana Irina Chelariu beneficia de experienţa anterioară, aceasta practicând şi ea prostituţia de mai mult timp, cunoscând atât procedura de racolare a clienţilor, tarifele practicate în funcţie de cerinţe, cât şi modalităţile optime de cazare şi transport. Aceasta se ocupa îndeaproape de fete, pe care le instruia cum să se îmbrace şi cum să se poate cu clienţii.

Fată de 14 ani, transformată din bonă în prostituată

După cum am amintit, printre fetele care practicau cea mai veche meserie din lume pentru proxeneţi erau şi minore. Cea mai mică identificată de anchetatori avea vârsta de 14 ani şi era din comuna Roma, judeţul Botoşani.   

Fata, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată, provenea dintr-o familie dezorganizată şi a fost indusă în eroare privind găsirea unui loc de muncă în calitate de bonă în Suceava. Minora a ajuns într-o garsonieră, unde, într-adevăr, trebuie să aibă grijă şi de un copil, însă principala sa activitate era de a face sex pe sume cuprinse între 50 şi 150 de lei.

Extinderea afacerii în capitala Greciei

Procurorii au mai arătat că Florin Cristi Hărătău, Ciprian Gînga, zis „Chelu” sau „Piciu”, ambii din Suceava, şi Daniel Fandache, zis „Dani” sau „Iani”, din Dumbrăveni, s-au constituit într-un grup infracţional organizat, acţionând în mod coordonat, în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de minori şi trafic de persoane prin obligarea sau determinarea victimelor să practice prostituţia în Atena. Fete din Suceava sau Botoşani au fost duse cu autocarele în capitala Greciei, unde li se promiteau de regulă locuri de muncă în domeniul curăţeniei, la hoteluri. Fetele ajungeau să se prostitueze, unele prin constrângere fizică, în timp ce altele prin metoda „Loverboy”.

Metoda „Loverboy”

„Loverboy” este modul prin care traficanţii de persoane se folosesc de ataşamentul emoţional al unei tinere pentru a o obliga să o prostitueze.

Practic, aceştia se dau iniţial iubiţi ai fetelor, după care se transformă în peştii lor, promiţându-le de regulă că din banii strânşi din prostituţie îşi vor întemeia o familie. Adevărat este şi că multe dintre victime s-au complăcut la un moment dat cu acest statut.

80 de clienţi pe zi

Victimele le-au relatat anchetatorilor clipele de coşmar prin care au trecut mai ales din primele zile în care au ajuns la Atena şi când au făcut sex într-o zi chiar şi cu 80 de clienţi.

Prostituată la stradă, în Italia, aproape un an

Un alt caz interesant este cel al inculpatului Severus Afin Băcilă, din Suceava, unul dintre cei care s-au folosit de metoda „Loverboy”. Acesta este acuzat că în cursul lunii iulie 2015 a profitat de starea de vulnerabilitate a unei tinere de 21 de ani, a indus-o în eroare prin promisiunea falsă de a-şi găsi un loc de muncă în Italia şi a dus-o în localitatea Taranto, unde a obligat-o să practice prostituţia stradală. Victima a practicat prostituţia stradală în intervalul iulie 2015 - 12 iunie 2016, arată anchetatorii. Fata câştiga 200-300 de euro pe zi, iar banii ajungeau la Băcilă. Aceasta le-a declarat anchetatorilor că a suportat totul deoarece Severus Afin Băcilă îi tot repeta că ea este „femeia lui” şi vor rămâne împreună. În cele din urmă, fata a fugit şi a luat un autobuz până la Roma, unde a cerut ajutor Ambasadei României, deoarece buletinul şi certificatul de naştere erau la „iubit”. De altfel, în mai multe cazuri, proxeneţii se foloseau de confiscarea documentelor de identitate ale victimelor pentru a le „lega” de ei.

Inculpaţii amintiţi în acest material se bucură de prezumţia de nevinovăţie până la o decizie definitivă a instanţelor de judecată.