Florin Bejenari şi Maria Zenici, câştigătorii trofeului Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti

În cadrul programului “Paştele în Bucovina”, Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural “Bucovina”, prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Asociaţia Culturală FairPlay Gura Humorului au organizat, sub semnul Bunei Vestiri şi a Marii Uniri, cea de a XV-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate.

Timp de două zile, pe 24 şi 25 martie, s-au desfăşurat concursuri de încondeiere a ouălor şi expoziţii cu ouă încondeiate, premiate fiind talentele care păstrează stilurile autentice, dar şi creaţia nouă în spiritul artei tradiţionale. De asemenea, au avut loc patru lansări de carte ale unor autori din zona Vatra Dornei, inaugurarea Centrului pentru tineret “Casa Şezătorii”, un simpozion intitulat ”Influenţa istoriei poporului român asupra evoluţiei artei încondeierii ouălor”, spectacole cu solişti locali, un program de cântece religioase şi patriotice şi concertul ”Fostele iubiri”, al lui Ştefan Hruşcă.

Concursul „Centenarul Marii Uniri”

În sala mare a Casei de Cultură s-a desfăşurat Târgul de ouă încondeiate. Meşterii populari înscrişi la Târgul de ouă încondeiate au avut posibilitatea de a participa la concursul cu tema „Centenarul Marii Uniri”, în cadrul căruia au prezentat câte un ou încondeiat cu tema menţionată, ou care va rămâne expus în Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti. Cele mai frumoase ouă cu această temă au fost premiate, decizia fiind luată după o atentă analiză a unui juriu format din specialişti din cadrul Centrului Cultural Bucovina, aflaţi în număr mare la acest eveniment, şi Letiţia Orşivschi, din comuna Vama, una dintre cele mai cunoscute încondeietoare de ouă din lume.

“Ca o noutate, în acest an, avem concursul având ca temă Centenarul Marii Uniri la care participă aproximativ 100 de încondeietoare din judeţ, dar şi din judeţele învecinate. Pe lângă motivele populare specifice fiecărei zone, motivele geometrice, motivele florale, etc., pe acest ou dedicat Centenarului regăsim tricolorul, portrete de domnitori, Hora Unirii şi alte elemente care să sugereze tema”, ne-a spus Marilena Niculiţă, directorul Muzeului Naţional al ouălor încondeiate din Ciocăneşti.

100 de ani de istorie a românilor pe un ou de struţ

Câştigătorii trofeului Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti sunt Florin Bejenari şi Maria Zenici.

Artiştii populari rădăuţeni Florin şi Maricica Bejinari au revenit la Ciocăneşti după opt ani cu exponate deosebite, care au atras privirea sutelor de vizitatori care au trecut pragul Casei de Cultură „Florin Gheucă”. Cei doi au marcat centenarul prin pictura realizată pe un ou de struţ.

 „Pe lângă acel ou dedicat Centenarului avem şi un set de trei ouă, cel mai mare, tot un ou de struţ, un ou de gâscă şi un ou de prepeliţă, în care redăm aceeaşi scenă pe trei scări de mărime diferite. Noi provenim dintr-o zonă în care ouăle încondeiate au o veche tradiţie şi am încercat să aducem ceva şi din sufletul nostru, noi fiind pictori iconari, şi am transpus imaginea religioasă, cu sfinţii la care strămoşii s-au rugat pentru unitatea acestui popor, pe oul de struţ, gâscă, porumbel, prepeliţă”, ne-au spus Florin şi Maricica Bejinari.

Maria Zenici a expus la Ciocăneşti două ouă considerate o filă de istorie a României. Pe lângă ouăle tradiţionale din Ulma, Izvoarele Sucevei şi Rădăuţi, localităţi în care şi-a petrecut copilăria, tinereţea şi bătrâneţea, femeia a prezentat publicului un ou deosebit, cu Hora Unirii şi cu mesaje scrise despre România Mare.

„Am lucrat la acest ou mult timp, pentru că a fost foarte greu să combin imaginea cu textul şi mai ales să selectez dintr-o cantitate foarte mare de informaţii şi date ceea ce am dorit să scriu pe ou. Este perioada 1 decembrie 1918 – 2018, este istoria românilor pe un ou de struţ. Centenarul unui eveniment care a marcat istoria unui popor nu îl prinzi decât o dată în viaţă, dacă ai ocazia. Mă bucur că am putut să combin istoria pe un ou, nu am internet, nici nu ştiu să îl folosesc, nu am primit ajutor, totul e făcut din ceea ce am învăţat la istorie şi din ceea ce am citit. Transpunerea pe ou a mesajelor a fost făcută în trei zile”, ne-a spus încondeietoarea.

Centenarul Unirii în arta încondeierii

Letiţia Orşivschi, cunoscută prin muzeul din Vama, dar şi pentru ceea ce face în afara ţării, fiind o ambasadoare a tradiţiei încondeierii peste hotare, a venit la Ciocăneşti cu o altfel de expoziţie.

„Muzeul de la Vama este o locaţie care găzduieşte peste 7.000 de ouă, iar în această multitudine se găsesc ouăle cu o vechime de 50 – 100 de ani care au aparţinut străbunilor noştri şi care fac astăzi mândria muzeului. Pentru că sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, am încercat ca în mica expoziţie de la Ciocăneşti să redau evoluţia oului încondeiat din urmă cu 100 de ani şi până acum, pornind de la motivele vechi şi culorile de pământ ale costumului popular, influenţate imediat după Marea Unire de roşu, galben şi albastru, culorile tricolore, care în timp au fost cusute pe ştergare, covoare, altiţele cămăşilor, apărând şi pe brâul oului, pentru a sugera că viaţa este infinită şi noi suntem aici dintotdeauna. Este şi o prezentare a tehnicilor care s-au dezvoltat imediat după Marea Unire”, ne-a spus prof. Letiţia Orşivschi.

“Tradiţie – valoare sacră”

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate a inclus şi trei concursuri de încondeiat. “Tradiţie – valoare sacră” (ediţia a VI-a), dedicat elevilor din ciclul gimnazial, concursul de încondeiere „Dr. Anton Setnic” (ediţia a III-a), dedicat elevilor de liceu şi şcoală profesională, şi concursul de încondeiere „Înv. Novac Norbet” (ediţia a II-a), dedicat studenţilor.

Concursul „Tradiţie - Valoare Sacră”, găzduit de Şcoala Gimnazială Ciocăneşti, s-a desfăşurat pe două secţiuni, ouă încondeiate şi simpozion.

Aşa cum am aflat de la coordonatorul proiectului, directorul Şcolii Gimnaziale Ciocăneşti, Zamfirica Boiciuc, la prima secţiune participarea a fost individuală sau în grup de maxim 6 copii, coordonaţi de un cadru didactic. Fiecare echipaj a venit cu maxim 10 ouă încondeiate pe care le-a expus pe masa de lucru, dar şi cu ouă albe pe care cei 44 de elevi din 14 şcoli participante le-au încondeiat în cele două ore alocate, folosind tehnicile tradiţionale zonei de unde provin copiii. Ouăle care au fost încondeiate în timpul concursului au fost jurizate de un juriu condus de inspector şcolar pentru arte, prof. Mihaela Loredana Ceică.

„Nu este o muncă uşoară să încondeiezi un ou, mai ales că anul acesta tema concursului este Centenarul Unirii şi pe ou trebuie să fie încondeiat chiar cuvântul Unire. Copiii au rămas puţin contrariaţi în momentul în care au primit tema şi fiecare s-a adaptat şi a găsit locuşorul pe ou unde să pună acest cuvânt. Simpozionul a avut ca temă <Lada de zestre>, a avut la bază tradiţiile specifice fiecărei zone, participanţii fiind din mai multe judeţe, participarea fiind directă şi indirectă, iar lucrările sunt complexe, foarte bine documentate şi argumentate”, a precizat prof. Ceică.

Concursul de încondeiere a ouălor „Dr. Anton Setnic”, ediţia a III-a, a fost destinat liceenilor şi a fost câştigat de Tiberiu Fercalo, din Rogojeşti, Botoşani. Concursul de încondeiere a ouălor „Înv. Novac Norbert”, ediţia a II-a, destinat studenţilor, a fost câştigat de doi studenţi plecaţi la studii din Podoleni, judeţul Neamţ, Diana Bîzgan şi Alexandru Munteanu. La cele două concursuri juriul a fost format din lect. univ. dr. Bogdan-Constantin Neculau – preşedinte, Marilena Niculiţă, directorul Muzeului Naţional al ouălor încodeiate din Ciocăneşti şi prof. încondeietor Letiţia Orşivschi.

Inaugurarea Centrului pentru tineret „Casa Şezătorii” din Botoş

Fosta şcoală generală din satul Botoş, devenită nefuncţională de câţiva ani din cauza scăderii numărului de copii şi a faptului că şcoala din Ciocăneşti oferă condiţii foarte bune de studiu, fiind printre cele mai moderne şcoli din judeţ din mediul rural, a fost transformată, cu sprijinul autorităţilor locale în Centru pentru tineret. Pe lângă dotarea cu tehnică de calcul de ultimă generaţie, tinerii şi copiii au la dispoziţie o bibliotecă, o ludotecă şi spaţii pentru desfăşurarea activităţilor tradiţinale.

„Împreună cu părintele paroh ne-am gândit să dăm o nouă destinaţie acestei clădiri, care anul acesta împlineşte 85 de ani, o clădire de care sunt legat sufleteşte pentru că aici am făcut primele patru clase. Am amplasat războaie de ţesut, avem bibliotecă, ludotecă, sală cu calculatoare noi, laptopuri şi tablete pentru ca tinerii care doresc să înveţe pe tehnică modernă sau să se perfecţioneze să o poată face. Vrem ca tinerele din Botoş să aibă posibilitatea să înveţe să ţese, să coase şi multe alte îndeletniciri ale femeilor, pentru că au de la cine învăţa. Ne-am gândit că cea mai bună formă ar fi şezătoarea şi de aici şi denumirea de Casa şezătorii. Noi, ca administraţie, am asigurat toate condiţiile, încălzire cu centrală termică, grupuri sanitare moderne, internet wi-fi şi vom asigura desfacerea produselor care se vor realiza aici. Vom face şezători în adevăratul sens al cuvântului, pentru că vreau ca în această clădire să se înveţe, să fie tot un fel de şcoală. La Ciocăneşti vom face o casă pentru activităţile tinerilor axată pe încondeierea ouălor pentru că majoritatea încondeietoarelor sunt din Ciocăneşti”, ne-a spus primarul Radu Ciocan.

După slujba de sfinţire, oficiată de preotul paroh, Mihai Ţehaniuc, 12 gospodine din Botoş au adus în atenţia celor prezenţi mâncăruri de post, după reţete moştenite din bătrâni, în cadrul unui concurs culinar, jurizat de un juriu prezidat de poetul Sorin Poclitaru.

Înainte ca cei prezenţi să se înfrupte din pampuşte, colaci, cartofi copţi cu merişoare şi mujdei, sarmale cu mămăliguţă, chifteluţe, gogoşi cu mac, mâncărică de hribi, scovergi din cartofi, knedle cu prune, mâncărică din gălbiori cu mujdei, plăcintă cu mere, compot din prune uscate, scrijele, chiroşte cu cartofi, mămăligă cu cartofi şi verze, cartofi pisaţi cu merişoare, salată de ghebe, la care s-au adăugat băuturi tradiţionale, med, palincă, afinată, etc., Despina Rusu i-a oferit primarului Radu Ciocan o eşarfă nouă, ţesută manual la război, iar cunoscutul solist de muzică populară Călin Brăteanu a oferit un moment liric din tezaurul scriitorului din Moldoviţa, Casian Balabasciuc.

Cele trei muzee dedicate oului încondeiat, premiate la Ciocăneşti

În Bucovina există trei muzee dedicate oului încondeiat, la Ciocneşti, Moldoviţa şi Vama, unice prin valoarea exponatelor şi care sunt vizitate anual de mii de turişti din ţară şi mai ales din străinătate.

„Deşi ştiţi că sunt foarte zgârcit în a acorda distincţii, am hotărât ca în acest an, placheta Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate să o ofer celor trei muzee din judeţul Suceava. Este o recunoştinţă a noastră pentru că suntem în anul Unirii, suntem la a XV-a ediţie a Festivalului şi pentru că cele trei muzee sunt complementare, nici un turist care vine în Bucovina şi vizitează un muzeu al ouălor încondeiate nu găseşte la celălalt acelaşi lucru. Este în beneficiul judeţului Suceava şi al Bucovinei şi de aceea nu suntem în concurenţă cu nimeni. M-aş bucura să am trei mâini, să pot face lucrul acesta simultan pentru a nu se interpreta ordinea în care o fac, dar am să încep cu Muzeul Oului Vama, pentru că doamna Letiţia este aici. În urmă cu doi ani a fost reprezentat aici Muzeul de la Moldoviţa, şi prin intermediul primarului de la Moldoviţa trimit această plachetă pe care o merită Muzeul Internaţional al Ouălor încondeiate de la Moldoviţa. O plachetă cred că o merită şi muzeul nostru, al oulor încodeiate de la Ciocăneşti”, a spus primarul Radu Ciocan.

Lansări de carte, spectacole de muzică folk şi cântece religioase

Povestea înfăptuirii Unirii Mari şi importanţa zilei de 27 martie 1918, când Sfatul ţării a votat prin vot nominal deschis unirea Basarabiei cu Ţara, a fost spusă de col. (r) Ioan Abutnăriţei. În cadrul simpozionului „Influenţa istoriei poporului român asupra evoluţiei artei încondeierii ouălor”, prof. Filon Lucău a prezentat cu o tulburătoare sensibilitate arta încondeierii oului din secolul IV – V Înainte de Hristos şi până în zilele noastre. Lansarea ultimelor apariţii editoriale care poartă semnătura scriitorilor Gheorghe Paţa – Scriitori bucovineni şi basarabeni (studii, recenzii reportaje), Elena Alina Andruhovici – Cum poţi să uiţi?, Gheorghe Vicol – La Bunici, Sorin Poclitaru – 50 şi splendidul album de artă semnat Filon Lucău şi Elena Alina Andruhovici (lucrare conţinând reproducerile a numeroase icoane pe sticlă şi nu numai) a stârnit interesul iubitorilor de literatură, mai ales că au fost prezenţi şi autorii cărţilor, care i-au “răsfăţat” pe cei prezenţi cu lecturi proprii şi cu autografe. În sală au fost prezenţi şi primari din comunele din Bazinul Dornelor, Gheorghe Niţă - vicepreşedintele Consiliului Judeţean, deputaţii Angelica Fădor şi Emanuel Havrici.

Cei prezenţi la Ciocăneşti au avut parte şi de spectacole oferite de Cristi Milici – vioară şi Andreea Lupescu – nai, Ştefania Iacob şi Ştefan Hruşcă – folk, cântece patriotice şi religioase, interpretate de David Ţăran, Ana Maria Chiloti, Georgiana Lobonţ, Oana Bozga Pintea şi cunoscutul solist din nordul Bucovinei, Grigore Gherman. La Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Botoş, doamna Leontina Dranca a fost sărbătorită duminică după–amiază, la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani.