Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Serviciul de Evidenţa Populaţiei Suceava se confruntă, de câţiva ani, cu un fenomen care până la această oră pare să nu poată fi stopat. Este vorba despre persoane care iau în spaţiu, probabil contra cost, zeci şi sute de oameni din Ucraina şi Republica Moldova, care au primit cetăţenie română şi au nevoie de domiciliu aici pentru a-şi face acte de identitate româneşti. Șefa Serviciului Evidenţa Populaţiei din cadrul Primăriei Suceava, Cristina Andriescu, ne-a declarat că sunt cazuri în care în garsoniere proprietarii au luat în spaţiu şi câte 200 de persoane. Conform legii, serviciul informează trimestrial poliţia despre situaţiile în care la o adresă îşi stabilesc primul domiciliu în România mai mult de 8 persoane, dar din 2014 până în prezent poliţia a răspuns la o singură sesizare, cum că „nu sunt aspecte de natură infracţională”. Și asta pentru că baza legală pentru intervenţii în astfel de cazuri lipseşte.
”Din 2014, trimestrial dăm la poliţie adresele persoanelor care au primit şi continuă să primească în spaţiu, le semnalăm că la aceste adrese locuiesc 8-50 de persoane. Avem şi câte 200 de cetăţeni la o adresă. Am solicitat să fie verificate aproximativ 50 de astfel de cazuri”, a afirmat Cristina Andriescu. Ea spune că majoritatea „găzduitorilor profesionişti” sunt proprietari ai unor garsoniere de câţiva metri pătraţi, cele mai multe fiind localizate în cartierul Burdujeni. În comunele arondate, este semnalat un singur caz, la Dumbrăveni, cu circa 10 noi cetăţeni români la o adresă.
„Noi, aici, nu avem cum să limităm fenomenul. Cât timp persoana se prezintă la ghişeu cu toate actele solicitate, nu există nici o modalitate legală de a refuza. În 2017, lunar şi-au făcut acte de Suceava câte aproximativ 200 de cetăţeni din Moldova şi Ucraina. Cei mai mulţi nici măcar nu ştiu la ce adresă şi-au făcut buletinul, nici măcar nu ştiu dacă la ţară sau în oraş şi în mod evident nici nu locuiesc la adresa din acte”, a spus Cristina Andriescu, menţionând că mulţi dintre solicitanţi nu ştiu limba română şi vin însoţiţi de traducător, deşi au primit cetăţenie română.
În România, suprafeţe minimale sunt stabilite doar pentru puşcării şi spitale
În încercarea de a reduce amploarea domiciliilor de acest tip, Serviciul Evidenţa Populaţiei a introdus sistemul de programări online pentru persoanele care nu au avut niciodată domiciliul în România. Trei zile pe săptămână, luni şi vineri de la 8.30 la 14.30 şi miercuri de la 11.00 la 18.30, această categorie de cetăţeni români are la dispoziţie câte 10 locuri pentru programări la întocmirea actelor de identitate, pentru un interval de 30 de zile. În mod practic, locurile se ocupă în cel mult 30 de secunde, de către cei antrenaţi, mai iuţi la taste. Cei de bună credinţă rămân constant pe dinafară şi altă modalitate de programare decât cea online nu există.
Când i-am semnalat Cristinei Andriescu această problemă, a spus că ia în calcul extinderea perioadei de programare, de la o lună la trei luni, dar nicidecum nu ar putea fi adoptat sistemul de la paşapoarte, unde solicitantul se poate planifica în orice perioadă, desigur, în funcţie de locurile disponibile. Șefa Serviciului Evidenţa Populaţiei şi-a exprimat convingerea că, dacă ar exista această posibilitate, s-ar ajunge în situaţia care se înregistra până de curând la înmatriculări auto, când samsarii reţineau toate locurile şi apoi le vindeau, la propriu, celor care aveau nevoie.
Atâta timp cât legislaţia din România nu stabileşte în mod clar câte persoane, pe lângă cele existente deja, mai pot locui efectiv într-o locuinţă, prin raportare la un criteriu raţional, precum numărul de metri pătraţi minim/persoană, problema nu va avea soluţie.
În ţara noastră, la primirea unei noi persoane în locuinţă, legal nu contează că spaţiul locativ deja ocupat al unui imobil reprezintă 100% din întreaga sa suprafaţă şi că nici o altă persoană nu ar mai putea ocupa, fizic, spaţiul devenit neîncăpător. Numărul minim de metri pătraţi/persoană este reglementat doar pentru condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, în spitale şi în centre de plasament. De exemplu, camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie să asigure cel puţin 4 metri pătraţi şi cel puţin 6 metri cubi de aer pentru fiecare persoană privată de libertate. În spitale, aria utilă minimă este de 7 metri pătraţi pe pat în salon, iar în rezervă, 8 metri pătraţi. Legea locuinţei prevede suprafeţele minimale, dar numai pentru locuinţele care se construiesc şi oricum nu prevede sancţiuni, în cazul în care acestea nu sunt respectate.
Gazdele nu-şi pot da afară oaspeţii; actele de identitate se anulează doar prin instanţă
În aceste condiţii, „găzduitorii” profesionişti vor face în continuare mutaţii cetăţenilor moldoveni şi ucraineni care vor buletin de Suceava, implicit de România şi UE.
Mai trebuie spus că mutaţiile fictive nu duc doar la creşterea artificială a numărului de locuitori, cu efecte asupra statisticilor care au acest indicator ca reper. Cetăţenii preluaţi cu domiciliul în Suceava transferă aici şi celelalte activităţi de stare civilă - naşteri, căsătorii, divorţ, decese, cu dificultăţi în îndeplinirea lor corectă, având în vedere că oamenii nu locuiesc în realitate aici. Mai mult, după cum a arătat Cristina Andriescu, peste 1.500 de moldoveni şi ucraineni au acte de identitate făcute de 2 ani, dar nu s-au prezentat nici până acum la ghişeu să le ridice.
În alte situaţii, suceveni care au luat în spaţiu diverşi cetăţeni pentru a-i ajuta să-şi facă acte româneşti s-au răzgândit între timp, mai ales în situaţii în care au colegi de apartament cu care instituţiile statului, mai ales Poliţia şi Fiscul, au o corespondenţă bogată. „Proprietarii vin la noi şi spun că nu mai sunt de acord ca cetăţenii respectivi să aibă domiciliul la ei, dar noi nu mai avem ce face. Numai prin instanţă se poate anula actul de identitate”, a mai spus Cristina Andriescu.
Menţionăm că Serviciului de Evidenţa Populaţiei Suceava îi sunt arondate municipiul Suceava, oraşul Salcea şi 17 comune: Adâncata, Bosanci, Dărmăneşti, Dumbrăveni, Fântânele, Hănţeşti, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Șcheia, Siminicea, Stroieşti, Todireşti, Udeşti, Vereşti şi Zvoriştea, adică o populaţie de aproximativ 240.000 de locuitori.
