Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Deşi are în spate aproximativ 50 de ani de carieră muzicală, interpretul de muzică uşoară din Republica Moldova Ion Suruceanu a cântat joi, 8 Martie, de Ziua Internaţională a Femeii, pentru prima dată pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava. Artistul a explicat că a mai cântat la Suceava, la evenimente private, dar niciodată într-un mare spectacol.
În prima parte a spectacolului intitulat „Sărut, femeie, mâna ta!” au urcat pe scenă soliştii Mariana Pisică, Cristina Vasopol (fostă concurentă la „Vocea României”), Luminiţa Vologa, Mihail Anton, Orchestra de Revistă şi Baletul Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, dirijor: Nicolae Mantu, care au oferit publicului ”mărţişoare muzicale” din repertoriul internaţional, dar şi din tezaurul muzicii româneşti nepieritoare, dacă amintim doar de piesele Mariei Tănase. Publicul sucevean a intrat în jocul armonios al cuvintelor, al gândurilor, al muzicii, toate transmise cu dăruire de artiştii din Galaţi, care au fost răsplătiţi de suceveni cu aplauze.
Prietenie peste timp
În ropote de aplauze a fost întâmpinat pe scenă şi îndrăgitul artist Ion Suruceanu, al cărui repertoriu este binecunoscut mai ales de femei. Acestea au primit în dar, de ziua lor, un buchet generos de melodii, dacă luăm în calcul faptul că artistul a cântat fără pauză mai bine de două ore. Nu au lipsit din repertoriul ales de artist pentru spectacolul de la Suceava piese precum: „Ce seară minunată”, „Bucuria”, „Sărut, femeie, mâna ta!”, „Numai tu, numai tu”, „Anii mei şi tinereţea”, „Clar de lună”, „Nu mă uita”, ”Melancolie” etc. sau ”Drumurile noastre”, din repertoriul bunului său prieten Dan Spătaru, despre care Ion Suruceanu a spus că era de o generozitate care rar se mai găseşte în ziua de azi, mai ales în rândul artiştilor. ”Cu Dan Spătaru m-am cunoscut la Moscova, în 1974. A doua zi i-am dat un telefon şi am luat masa împreună. Ne-am reîntâlnit la Leningrad, astăzi Sankt Petersburg. Mai târziu, am început să ne întâlnim şi la Chişinău, în gară. Uneori, când mergea cu trenul din Moscova spre Bucureşti, staţiona zece minute la Chişinău. Stăteam câteva minute împreună, apoi el pleca. Era foarte generos şi ne-a legat o prietenie de câteva decenii. De aceea, la fiecare spectacol, îi dedic măcar o melodie”, a spus Ion Suruceanu.
Piesa „Drumurile noastre” („Drumurile noastre, poate / Se vor întâlni vreodată. / Drumurile şi iubirea, / Gândurile, fericirea...”) a încheiat spectacolul, pentru că artistul speră într-o revedere cât mai apropiată cu publicul din Suceava.
Aplaudat la unison
Pentru a-şi cunoaşte mai bine fanii, artistul a coborât de pe scenă, s-a plimbat printre rânduri şi a salutat, în mod galant („Sărut, femeie, mâna ta!”), mai multe doamne din sală. Elegant, cu o voce caldă, plăcută, voce dublată de o sensibilitate şi o emoţie caracteristică unui artist care se respectă, Ion Suruceanu a fost aplaudat la unison, publicul a fost provocat să cânte mai multe refrene, astfel că s-a creat o simbioză între interpret şi admiratorii lui.
Cei maiînfocaţi fani au stat mai tot timpul spectacolului cu telefoanele deschise, au făcut fotografii şi au înregistrat fragmente din piesele favorite. De câteva ori, artistul a întrebat publicul dacă este dispus să mai stea, să mai asculte piesele lui, pentru că el n-are de gând să plece acasă prea devreme. Răspunsul din sală a fost, firesc, „da”, aşa că Ion Suruceanu şi-a încheiat recitalul de la Suceava după ora 22:30, în aplauzele publicului ridicat în picioare.
