Cum a fost păcălită prin metoda „şmen” o pensionară, în centrul Sucevei

O pensionară în vârstă de 71 de ani, cititoare a cotidianului nostru, ne-a relatat întâmplarea nefericită prin care a trecut acum câteva zile în zona centrală a Sucevei, după ce a fost abordată de un „domn” care a rugat-o să-i schimbe o sumă de bani. Fără a realiza ce i se întâmplă, femeia a fost înşelată cu suma de 100 de lei, iar modul de operare pe care ni l-a descris victima pare a fi un „şmen”, cum se numeşte metoda în limbajul infractorilor şi al poliţiştilor care au de a face destul de des cu astfel de cazuri.

Furt cu amabilităţi şi zâmbetul pe buze, în plină stradă

Femeia ne-a relatat că miercuri, 21 februarie, se deplasa dinspre magazinul Bucovina spre Palatul Administrativ şi a fost abordată de un bărbat care avea în jur de 50-55 de ani. Foarte respectuos, acesta a salutat-o cu „sărut mâna” şi întâi de toate şi-a cerut scuze că o opreşte din drum şi o deranjează. Necunoscutul i s-a plâns femeii că nu are unde să schimbe nişte bani şi a scos o bancnotă de 200 de lei.

Pensionara spune că l-a studiat destul de atentă pe bărbat, acesta având un „aspect îngrijit, părul vopsit blond şi mâinile curate, cu unghiile tăiate”. Pentru pensionară, bărbatul nu a ridicat astfel nici un fel de suspiciuni, astfel că a decis să-l ajute. Pentru a câştiga încredere, acesta i-a dat în mână femeii bancnota de 200 de lei. 

Femeia ne-a relatat că avea în portofelul său trei bancnote de 50 de lei, pe care le-a înmânat bărbatului, după care a început să-i numere acestuia ce avea mai mărunt, în bancnote de 1 leu sau 5 lei. Pensionara a constatat că are în total mai puţin de 200 de lei, astfel că i-a spus omului că nu îl poate ajuta. La fel de amabil, individul, care deja strânsese bancnotele femeii în mâna sa şi a început să le numere, s-a scuzat din nou şi i-a spus doamnei că nu este nici o problemă. Individul i-a dat înapoi pensionarei bancnotele şi şi-a recuperat la rândul său bancnota de 200 de lei.

Imediat, a relatat femeia, lângă ea a mai ajuns un bărbat, care se cunoştea cu primul. Cei doi au dispărut în secunda următoare, iar femeia şi-a pus în geantă banii şi a plecat.

Pensionara ne-a povestit că după ce a mai făcut câţiva paşi, un alt tânăr care văzuse probabil scena a avertizat-o că este posibil să fi fost înşelată. Abia atunci, păgubita a intrat la bănuieli şi a început să numere banii. A constatat că avea deasupra teancului o bancnotă de 50 de lei, iar apoi doar din cele de 1 leu şi 5 lei.

„Mi-a luat două bancnote de 50 de lei”, ne-a relatat pensionara.

Cum acţionează hoţii de acest gen

Banii au fost scoşi din teanc în momentul în care individul i-a avut în mână şi i-a numărat. Cel mai adesea, „şuţii” specializaţi în astfel de fapte, dând dovadă de foarte  multă dexteritate, „trag” bancnotele de valoare mare în mâneca hainei, fără ca victima să observe ceva în neregulă. Victima, ştiind că abia a numărat banii, nu intră la bănuieli, mai ales că deasupra este una din bancnotele mari. Apoi, câteva minute sunt suficiente pentru ca hoţul să fie deja departe.  

Rolul complicelui

Foarte probabil, complicele apărut imediat după comiterea înşelăciunii a preluat banii de la primul individ, în ideea că dacă pensionara realiza ce s-a întâmplat şi cerea ajutor sau chema poliţia, autorul să nu aibă asupra sa bancnotele şi astfel să nu poată fi pus sub acuzare pentru comiterea faptei.

Femeia spune că s-a împăcat cu gândul că a fost înşelată şi nu a mai sesizat poliţia, decizie pe care nu o putem considera bună. Asta pentru că o sesizare i-ar fi putut ajuta pe poliţişti, mai ales că fapte cu acelaşi mod de operare au mai fost comise în Suceava.

Vârstnicii, victimele preferate de escrocii de acest gen  

Aceste fapte cu modul de operare descris mai sus sunt cunoscute ca „furturi prin împrietenire”. Hoţii de acest gen abordează aproape întotdeauna persoane vârstnice, pe care încearcă să le înşele prin metoda descrisă mai sus ori prin altele asemănătoare. Fie pretind că sunt vânzători ambulanţi pentru a vedea unde îşi ţin victimele banii, după care distrag atenţia omului, iar un complice fură banii, fie apelează la metoda "şmen". Indivizii de acest gen au practic mai multe planuri de acţiune şi se orientează de la caz la caz.

Aproape întotdeauna, victimele sunt persoane vârstnice, care nu sunt alese întâmplător. Autorii se bazează pe reacţiile mai puţin vigilente ale vârstnicilor la comiterea de înşelăciuni, dar şi pe slaba opoziţie a acestora în cazul în care realizează despre ce este vorba.

Poliţiştii au transmis în mai multe rânduri apeluri către vârstnici să nu intre în discuţii sau să primească în case persoane pe care nu le cunosc, care le abordează sub diferite pretexte.  De multe ori, victimele intră în vorbă cu necunoscuţii invocând singurătatea, dorinţa de a comunica, fără a realiza că au în faţă doar un hoţ care vrea să-i lase fără bani.