Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Înfiinţarea a cel puţin un centru medical de permanenţă, care să asigure gratuit consultaţii şi servicii medicale în intervalul orar 15.00-8.00, în timpul săptămânii şi 24 de ore în weekend şi de sărbători legale, are şanse de reuşită minime, în viitorul apropiat, în municipiul Suceava. Deşi Primăria Suceava pune la dispoziţie un sediu mobilat, dotat şi cu paza asigurată, în cartierul Burdujeni, deşi Casa Asigurărilor de Sănătate plăteşte pentru această activitate între 8.000 şi 11.000 de euro lunar şi fără întârziere, nu s-au găsit cinci medici de familie amatori să desfăşoare această activitate.
Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că a avut o discuţie ”nu foarte încurajatoare” pe această temă cu directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Cătălina Zorescu. ”Doamna Zorescu mi-a spus că nu are nici o pârghie să-i determine pe doctorii de familie să presteze această activitate. Spaţiul în care a funcţionat punctul de lucru al SMURD din cartierul Burdujeni este pus la dispoziţie pentru acest centru de permanenţă, am discutat şi cu domnul manager al Spitalului de Urgenţă, cu dl. Rîmbu, care a spus că pune la dispoziţie şi un spaţiu în curtea spitalului pentru un al doilea centru, dar constatăm că nu avem medici de familie care să asigure gărzile. Ne învârtim în jurul cozii”, a declarat Lungu.
El a afirmat că în curtea Spitalului de Urgenţă centrul ar putea fi amenajat în sistem modular, similar celui în care a funcţionat UPU pe durata lucrărilor de modernizare, iar administraţia locală ar contribui la dotarea cu mobilier specific.
Director DSP: ”Este un efort pentru ei şi nu vor să şi-l asume”
La rândul său, directorul DSP, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, după prima rundă de întâlniri cu medicii de familie care au cabinete în cartierul Burdujeni, că ”discuţiile au fost dezamăgitoare”. ”Sunt 17 medici care desfăşoară activitatea în Burdujeni, cu 10 dintre ei ne-am întâlnit, dar numai unul ne-a confirmat că este interesat să lucreze în centrul de permanenţă. Alţi doi au spus că s-ar putea să vină şi ei, dar mai târziu, din iunie. Azi (n.r. ieri) vom discuta cu cei din Obcini. A fost dezamăgitor. Este un efort pentru ei şi nu vor să şi-l asume şi nici legislaţia nu ne ajută foarte mult”, a spus dr. Zorescu. Ea a precizat că până în data de 6 martie va purta discuţii pe această temă cu fiecare medic de familie în parte.
Teama exprimată de unii dintre medicii de familie, că banii pentru gărzi ar fi plătiţi cu întârziere de Casa Asigurărilor de Sănătate, a fost risipită de directorul adjunct al CAS Suceava, Anda Sălăgean. Ea a declarat, ieri, că banii sunt achitaţi lunar pentru luna precedentă şi că la cele patru centre care funcţionează în judeţ nu au fost niciodată întârzieri la plată. Anda Sălăgean a subliniat că medicii de familie sunt plătiţi pentru orele de gardă, nu pentru servicii medicale prestate, deci primesc 40 lei/oră şi dacă nu au avut nici măcar o singură consultaţie într-o lună. ”Ei trebuie doar să fie acolo, să asigure garda. Nici la raportare nu ne interesează ce servicii medicale au prestat”, a spus adjunctul CAS Suceava.
În centrele de permanenţă pot profesa şi medici de familie pensionari, dacă au avizul Colegiului Medicilor, dar nu pot asigura gărzi medicii din reţeaua de medicină şcolară. Trebuie să fie medici titulari la cabinetul lor sau angajaţi la medici titulari de cabinet.
Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Suceava: ”Nu se poate întâmpla asta peste noapte”
Medicii de familie care lucrează în centrele de permanenţă păstrează obligaţia de a asigura programul la cabinetele în contract cu CAS, cu program de 5 ore la cabinet şi două ore activitate pe teren, de luni până vineri, ceea ce înseamnă că după zilele de gardă trebuie să aibă la cabinet program după-amiaza. Însă, potrivit Andei Sălăgean, majoritatea medicilor de familie din judeţ au program atât dimineaţa, cât şi după-amiaza.
Explicaţia pe care am primit-o de la preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din judeţul Suceava, dr. Irina Franciuc, pentru lipsa de interes a medicilor de familie din municipiul Suceava pentru asigurarea gărzilor, a fost că, pe de o parte, media de vârstă este destul de ridicată, în jur de 57 de ani, iar pe de altă parte, că înfiinţarea unui centru de permanenţă ”nu se face hei-rup-ist, peste noapte”. ”Media de vârstă este 57-60 de ani în oraş, majoritatea sunt femei şi trebuie un interval de timp, să ne informăm toţi colegii. Nu se poate întâmpla asta peste noapte. Eu spun că proiectul o să aibă succes, dar nu într-o săptămână sau într-o lună”, a declarat dr. Franciuc.
Până atunci, în afara programului de lucru la cabinete sucevenii pot beneficia de servicii medicale de genul administrării tratamentelor injectabile sau pansamentelor doar contra cost, din partea furnizorilor privaţi.
Serviciile care pot fi acordate pacienţilor asiguraţi şi neasiguraţi medical în cadrul unui centru de permanenţă constau în: asistenţă medicală în afecţiuni acute şi urgenţele medico-chirurgicale (cod verde), în limitele competenţei medicului de familie şi posibilităţilor tehnice; trimitere la specialişti în vederea internării în afecţiunile acute şi urgenţele medico-chirurgicale care depăşesc competenţele medicului de familie; administrarea medicaţiei necesare tratamentului de urgenţă care se asigură din trusa de urgenţă a centrului; eliberarea unei adeverinţe medicale pentru pacient, cu care se va prezenta a doua zi la medicul de familie pentru prescrierea reţetei.
