Printează articolul
Trimite e-mail
Perioadele de iarnă grea, cu temperaturi foarte scăzute, precum cele anunţate pentru săptămâna aceasta, ori cu căderi masive de zăpadă, pun mari probleme şi animalelor sălbatice, care au nevoie de ajutorul oamenilor, pentru a trece mai uşor de acestea sau chiar a supravieţui.
În condiţiile în care pământul este îngheţat şi acoperit cu un strat destul de gros de zăpadă, animalele sălbatice întâmpină mari dificultăţi în a-şi găsi necesarul de hrană în pădure. Tocmai de aceea, una dintre principalele preocupări ale silvicultorilor suceveni este să le asigure suplimente diversificate de hrană, dar şi sare.
„Asigurarea hranei complementare în sezonul rece este o preocupare permanentă a silvicultorilor, acţiunile fiind intensificate atunci când condiţiile meteo impun astfel de intervenţii”, a precizat Sorin Ciobanu, şeful Direcţiei Silvice Suceava.
Sute de tone de fân, porumb, zeci de tone de mere, dar şi zeci de tone de sare au fost folosite în această iarnă pentru a suplini hrana spontană şi a menţine animalele în habitatul lor.
Mai ales acum, din cauza temperaturile scăzute, alimentarea hrănitorilor şi a punctelor de hrană special amenajate, cu furaje fibroase, porumb şi sare, este prioritară.
De foarte multe ori, când drumurile sunt blocate de căderile masive de zăpadă, silvicultorii nu mai pot să ajungă la hrănitori şi sărării cu maşinile, hrana şi sarea fiind cărate cu greu, în spate.
Munca silvicultorilor nu se opreşte aici, pentru că trebuie să meargă şi la zonele de adăpat ale animalelor, să spargă gheaţa, încât acestea să aibă acces la surse de apă proaspătă, după cum a explicat ing. George Celsie, purtătorul de cuvânt al DS Suceava.
Activităţile de acest fel sunt, însă, controlate, pentru ca echilibrul trofic şi activitatea animalelor să nu fie modificate prea mult de intervenţia umană.
Astfel, hrana este dozată şi plasată la intervale de timp rezonabile, iar când stratul de zăpadă nu este foarte gros, animalele sunt lăsate să se descurce şi singure.
Pădurile judeţului, populate cu mii de animale cu valoare cinegetică
Direcţia Silvică Suceava gestionează 24 de fonduri cinegetice cu o suprafaţă totală de 314.456 ha, din care productiv cinegetică o suprafaţă de 298.554 ha.
În fondurile gestionate de Direcţia Silvică Suceava s-au evaluat în 2017 aproximativ 1.700 de exemplare de cerb comun, 1.900 de căprior, 980 de mistreţ, 820 de cocoş de munte, 190 de urs, 150 de lup, 100 de râs, 130 de pisică sălbatică.
Căprioarele de la Marginea, vedete pe internet
O filmare efectuată recent în ţarcul de vânătoare de la Marginea, cu un cârd de aproape 20 de ciute, a încântat mii de oameni din întreaga ţară, după ce a fost postată, la finele săptămânii trecute, pe pagina oficială de Facebook a Regiei Naţionale a Pădurilor.
Filmuleţul de 30 de secunde a adunat aproape 20.000 de vizualizări, 100 de oameni, încântaţi de eleganta deplasare a cervidelor prin pădure, distribuindu-l pe paginile proprii de socializare.
Culmea este că ţarcul de la Marginea a fost creat de silvicultori pentru creşterea în condiţii optime a mistreţilor, care sunt principalii ocupanţi ai celor 425 de hectare de teren împrejmuit, ciutele fiind un fel de musafiri, a căror prezenţă s-a permanetizat acolo. Iniţial nu au fost decât câteva exemplare, care s-au nimerit să fie în interiorul ţarcului, când a fost împrejmuit. Lor li s-au alăturat apoi ciute recuperate de silvicultori din diverse zone şi situaţii, iar cum condiţiile de viaţă sunt bune, iar duşmanii naturali, lupii, sunt ţinuţi la distanţă, s-au înmulţit, prezenţa lor fiind apreciată de toţi vizitatorii complexului de la Marginea, care este adeseori dat drept un model de bună gestionare a resurselor cinegetice, în întreaga ţară.
