Un număr important de dosare privind infracţiuni la legea privind mărcile şi indicaţiile geografice sunt judecate de instanţele sucevene, în special la Suceava şi la Rădăuţi, inculpaţii fiind suceveni trimişi în judecată pentru că au transportat sau comercializat haine sau încălţăminte ce purtau mărci de renume, dar care nu sunt decât mărfuri contrafăcute. Mărci de renume, Nike, Adidas sau Puma, sunt părţi civile constituite în aceste dosare penale. Prin intermediul unor case de avocatură din Bucureşti, acestea solicită daune morale pentru prejudiciul adus. În acest material vă vom prezenta care este în general finalitatea acestor dosare, soluţiile date de judecători fiind destul de asemănătoare. Dacă inculpaţii sunt în genere condamnaţi, iar mărfurile contrafăcute găsite sunt distruse, daunele morale câştigate în instanţă de marile firme au fost simbolice, de 100 sau 200 de euro.
Ce pedepse au luat suceveni judecaţi în aceste dosare
Periodic, în comunicate de presă ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava sunt prezentate acţiuni de control în urma cărora se întocmesc dosare penale pe numele unor comercianţi din pieţe şi bazaruri care vând papuci sau haine care au însemnele unor mărci de renume, la preţuri foarte scăzute şi fără legătură cu producătorul. Mărfurile ridicate în urma controalelor ajung în custodia poliţiei, iar după ce se face o expertiză se certifică faptul că sunt contrafăcute.
Cel puţin la Judecătoria Suceava şi Judecătoria Rădăuţi se află pe rol mai multe procese în care cei care au vândut mărfurile contrafăcute sunt trimişi în judecată, în baza Legii 84/1998, privind mărcile şi indicaţiile geografice.
Sucevenii care au fost condamnaţi recent în aceste dosare penale au primit amenzi penale de câte 4.000-5.000 de lei, pentru infracţiunile de ,,punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare’’ ori câteva luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei pe perioada unor termene de încercare. Chiar dacă nu sunt condamnări cu executare, pedepsele nu sunt chiar uşoare, amenzile penale fiind destul de mari, în timp ce termenele de încercare ajung şi până la doi ani. În mai toate cazurile, instanţele au dispus şi confiscarea tuturor bunurilor contrafăcute găsite.
În ceea ce priveşte latura civilă, mărcile de renume solicită de regulă atât daune morale, cât şi daune materiale. În toate cazurile recente în care s-au dat condamnări, judecătorii au admis ca inculpaţii să achite doar daune morale de 100-200 de euro.
Avocat Tudor Sălăgean: "Titularii mărcilor nu indică în concret în ce constă prejudiciul şi existenţa concretă a acestuia"
Referitor la dosarele privind aceste infracţiuni, am stat de vorbă cu avocatul Tudor Sălăgean, care a reprezentat în instanţă inculpaţi trimişi în judecată la legea privind mărcile şi indicaţiile geografice.
„Sunt infracţiuni cu un grad de pericol social mai redus, acest aspect rezultând inclusiv din limitele relativ mici ale pedepselor. De obicei, părţile prejudiciate sunt marii fabricanţi de îmbrăcăminte sportivă - Puma, Nike, Adidas” a explicat avocatul.
În cazul clienţilor pe care i-a avut avocatul Sălăgean, aceştia au fost şoferi care transportă aceste mărfuri dintr-o ţară în alta şi doar tranzitează România. El a dat exemplul unui client pe care îl reprezintă acum, care transporta produse defecte purtând însemne de marcă din Ucraina în Turcia. Sunt şi cazuri în care cei trimişi în judecată aveau la vânzare doar câteva tricouri ori câteva perechi de încălţăminte.
„De obicei titularii mărcilor se constituie părţi civile în dosare, fiind reprezentaţi de societăţi de avocatură de prestigiu din Bucureşti. Ca o practică a instanţelor sucevene din aria de competenţă a Curţii de Apel Suceava, în general se resping constituirile de parte civilă sau se admit dar într-un cuantum modic, în condiţiile în care titularii mărcilor nu indică în concret în ce constă prejudiciul material, existenţa concretă a unui astfel de prejudiciu şi legătura de cauzalitate dintre fapta inculpatului şi prejudiciul concret. În schimb, în caz de condamnare instanţele confiscă mărfurile contrafăcute, care ulterior sunt distruse”, a explicat avocatul Tudor Sălăgean.