O nouă ordonanţă de urgenţă, a Ministerului Mediului, care s-a aflat în dezbatere publică până pe 15 februarie, ar putea modifica legislaţia actuală privind colectarea deşeurilor, dar şi modul de calcul al taxei de salubrizare, prin implementarea sistemului „plăteşte pentru cât arunci”, practicat în alte ţări din Europa.
Conform acestuia, autorităţile locale ar trebui să ofere cetăţeanului posibilitatea de a alege din cel puţin două variante de tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor municipale, respectiv pentru gestionarea deşeurilor reziduale, fundamentând costurile fie la volum, frecvenţa de colectare, greutate, sau prin introducerea de saci de colectare personalizaţi.
Viceprimarul Lucian Harşovschi, responsabil de gestionarea activităţilor de salubrizare în municipiul Suceava, consideră că sunt multe prevederi bune în ordonanţă, mai puţin în privinţa sistemului „plăteşte pentru cât arunci”.
„Nu am identificat o modalitate de implementare a unui astfel de sistem – cum poate suceveanul să cuantifice volumul sau greutatea sacilor menajeri pe care îi duce la buncăr, ori frecvenţa, când punctele de colectare sunt între blocuri, deservesc o anumită zonă, iar mărimea acesteia diferă de la caz la caz. Nu cred că se va putea implementa, deşi am auzit că există un sistem pe bază de card, fiecare trebuind să scaneze cardul pentru a putea depune gunoiul. Mi se pare prea futurist deja, să mergi cu cardul să arunci o pungă de gunoi”, consideră Lucian Harşovschi.
Un astfel de sistem, „plăteşte pentru cât arunci”, a fost implementat, ca program pilot, în oraşul Mizil, cu 14.000 de locuitori (inclusiv cu satul Fefelei) doar că acolo, cea mai mare parte a populaţiei stă la casă, încât li s-au dat tomberoane cu cip, care sunt cântărite când vine maşina de gunoi, bonul de plată fiind emis pe loc.
Numai că oamenii sunt nemulţumiţi, ar prefera să revină la vechiul sistem, când plăteau 11 lei/lună de persoană.
Pentru cei care locuiesc la bloc sunt şase platforme de colectare a deşeurilor, în tot oraşul, acolo accesul făcându-se pe bază de cartelă.
Principalul lor avantaj este că nu mai pot intra acolo cei de la case, să arunce gunoiul, cum se proceda înainte.
Numai că, odată cu introducerea sistemului „plăteşte pentru cât arunci”, a crescut şi tentaţia locuitorilor de a se debarasa de deşeuri în alte zone, pentru a nu avea de dat bani pentru gunoiul produs.
Colectarea selectivă, tot mai mult impusă
O altă prevedere importantă a proiectului de lege se referă la obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50 % din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării.
Rămâne de văzut care va fi forma finală a proiectului după dezbaterea publică, în cadrul căreia a fost înregistrat şi punctul de vedere al municipalităţii sucevene, care consideră inaplicabilă măsura „plăteşte pentru cât arunci”, atunci când majoritatea populaţiei locuieşte la bloc.