Printează articolul
Trimite e-mail
Împlinirea a 630 de ani de la atestarea documentară a Sucevei şi Cetăţii de Scaun a fost sărbătorită, sâmbătă, prin mai multe manifestări care au avut loc în Cetatea de Scaun a Sucevei. Deschiderea oficială a manifestărilor a avut loc în Sala Voievozilor, cu citirea documentului de atestare documentară, şi anume „Scrisoarea Principelui Moldav Petru I Muşat adresată regelui Poloniei, Vladislav II Jagello, în care este menţionat marele împrumut financiar de trei mii de ruble de argint frâncesc”, document emis în Cetatea de Scaun a Sucevei. La evenimentele din Cetatea de scaun au participat primarul Sucevei, Ion Lungu, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, parlamentarii Ioan Balan, Angelica Fădor, Virginel Iordache, Andi Grosaru, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, primari din judeţ, dar şi edili din Cernăuţi (Ucraina), din Soroca (Republica Moldova) şi o delegaţie din partea primăriei oraşului Sosnowiec din Polonia. Alături de aceştia au fost prezenţi numeroşi invitaţi din Suceava, şefi de instituţii, dar şi primari din judeţ. La debutul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 630 de atestare documentară a Sucevei au mai participat oameni de cultură, şefi de instituţii, precum şi turiştii care vizitau Cetatea de Scaun.
De remarcat este şi prezenţa foştilor primari ai Sucevei, Filaret Poenaru şi Gheorghe Toma, un alt primar al Sucevei, Marian Ionescu, neputând fi prezent la aceste evenimente. Manifestările organizate în Sala Voievozilor au debutat cu un scurt istoric al Cetăţii de Scaun a Sucevei, prezentat de directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.
Ion Lungu: "Cetatea Sucevei este punctul principal în promovarea turismului din municipiul Suceava"
A urmat apoi discursul primarului Ion Lungu, acesta subliniind faptul că pentru Suceava data de 10 februarie este extrem de importantă, fiind data primei atestări a Cetăţii de Scaun şi a Sucevei. „Se împlinesc 630 de ani de când Petru I Muşat a mutat capitala de la Siret la Suceava. Acum 630 de ani s-au pus bazele Cetăţii de Scaun, în jurul căreia s-a construit mai târziu târgul, oraşul Suceava. Acel nucleu rural s-a transformat, datorită aşezării geografice, într-un nucleu urban şi în scurt timp a devenit un târg comercial foarte important, pe drumul comercial Cracovia-Liov -Cernăuţi-Siret. Iată că de pe vremea lui Petru I Muşat, Suceava era un oraş comercial, cum, de altfel, este şi astăzi, în primul rând datorită poziţiei sale geografice”, a spus Ion Lungu. El a ţinut să precizeze că Cetatea Sucevei a fost măreaţă, iar în decursul istoriei domnitori importanţi au condus de aici destinele Moldovei. „Perioada de glorie a cetăţii a fost în perioada lui Ștefan cel Mare şi Sfânt, când s-a constituit aici Sfatul Domnesc, Cancelaria Domnească, Curtea Domnească şi primul Sinod Metropolitan”, a spus Ion Lungu.
El a subliniat faptul că în zilele noastre, Cetatea Sucevei se prezintă falnică şi măreaţă, iar acest lucru se datorează faptului că în ultimii au fost realizate lucrări importante de restaurare prin intermediul unui proiect european. „La fel de bine se ştie că astăzi, Suceava a fost declarată destinaţie europeană de excelenţă şi un rol important în acest sens l-a avut tocmai Cetatea de Scaun. Iar un lucru foarte important, care ne bucură, este că an de an creşte numărul turiştilor care ne vizitează oraşul, iar capul de pod în politica noastră de turism pleacă de la Cetatea de Scaun”, a spus Ion Lungu, care şi-a încheiat discursul cu urarea „La mulţi ani, Suceava!”, „La mulţi ani, suceveni!”.
Flutur: „Suntem o piatră de temelie aici, suntem un pilon de civilizaţie foarte important”
În discursul său, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că Suceava este un pilon de civilizaţie foarte important, iar Cetatea de Scaun reprezintă „kilometrul zero” pentru turism şi cultură. Gheorghe Flutur a precizat că sucevenii trebuie să fie mândri de trecutul lor. „Suntem o piatră de temelie aici. Suntem un pilon de civilizaţie foarte important”, a subliniat Flutur. El a ţinut să-l felicite pe primarul Ion Lungu pentru manifestările organizate la 630 de atestare documentară a Sucevei, amintind şi de faptul că instituţia pe care o conduce, împreună cu primăria, a promovat proiectul de 14 milioane de euro pentru reabilitarea cetăţii. El a spus că după reabilitare, numai anul trecut cetatea a atras 200.000 de turişti, ceea ce a însemnat şi o renaştere a întregului oraş. „Noi trebuie să vorbim primii despre Ștefan cel Mare, despre Moldova. Avem legitimitatea şi obligaţia să o facem. Istoria şi viaţa e destul de nedreaptă uneori, dar suntem obligaţi în faţa ei să vorbim mai apăsat despre istoria adevărată a Moldovei. Și da, de la Siret, de la Baia, capitala s-a mutat circa 200 de ani aici, la Suceava. Această zonă a fost capitală a Moldovei. Ea trebuie să rămână capitală culturală a zonei şi trebuie recunoscută în continuare. Și după 200 de ani capitala s-a mutat la Iaşi. Și a fost şi la Iaşi capitala aproape 300 de ani şi acum e la Bucureşti. Dacă e să traducem până la capăt, originea vine de aici, din zona Sucevei, şi noi trebuie să ne mândrim cu asta. Suntem într-un alt context istoric astăzi, însă trebuie mereu să spunem românilor că Suceava este oraş de scaun, oraş cetate şi că merită mai mult. Să fiţi mândri că sunteţi suceveni, că suntem în locul sfânt al Muşatinilor. Să le respectăm memoria, faptele lor de vitejie, credinţa ortodoxă care a fost de nestrămutat în această zonă şi să facem mai mult din respect pentru ceea ce au fost ei”, a spus Flutur.
Adomnicăi a vorbit despre evoluţia comună a Cetăţii de Scaun şi a oraşului Suceava
Prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, a vorbit, în primul rând, despre evoluţia comună a Cetăţii de Scaun şi a oraşului Suceava. „Astăzi sărbătorim 630 de ani de la atestarea documentară a Cetăţii de Scaun, pentru că 18 august este data atestării oraşului Suceava. Dar faptul că şi Cetatea de Scaun şi oraşul Suceava au fost atestate în acelaşi an, pe vremea domniei lui Petru I Muşat, a avut o semnificaţie deosebită de-a lungul vremii. Și asta pentru că şi cetatea şi oraşul, de atunci şi până acum, au parcurs 630 de istorie comună, influenţându-se reciproc”, a spus Mirela Adomnicăi. Ea a adăugat că mesajul pe care îl transmite este adresat locuitorilor întregului judeţ, pentru că Cetatea de Scaun este o valoare a întregului judeţ Suceava.
Mirela Adomnicăi a amintit şi de faptul că în urmă cu 632 de ani a fost prima atestare documentară a Mitropoliei Moldovei, cu sediul în actuala Biserică Mirăuţi, prefectul considerând că acest edificiu trebuie pus mai mult în valoare.
ÎPS Pimen: "Aşa cum spunea Eminescu, simţul istoric şi patriotismul însemnă iubirea trecutului"
Invitat să ia cuvântul, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, le-a transmis tuturor să fie uniţi în simţiri pentru binele poporului român şi al ţării. ÎPS Pimen a spus că împlinirea celor 630 de ani de atestare documentară reprezintă „un moment sfânt pe care îl împărtăşim în amintirile trecutului. „Spunea Mihai Eminescu ... să ne împărtăşim din aceste amintiri ale trecutului aşa cum ne împărtăşim cu sângele Mântuitorului nostru Hristos. Cu pace, cu împăcare, nu cu învrăjbire, spunea Mihai Eminescu. Simţul istoric şi patriotismul însemnă iubirea trecutului, mai spunea Mihai Eminescu. Acestea asigură dăinuirea peste veacuri a poporului nostru”, a ţinut să precizeze arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Virginel Iordache: "Suceava trebuie să se dezvolte folosind ca pilon principal Universitatea <Ștefan cel Mare>"
Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache a vorbit, la rândul său, despre ceea ce ar trebui făcut pentru viitorul oraşului Suceava. Virginel Iordache a spus că nu vrea să se refere la istorie, ci la viitor. „Vorbim întotdeauna despre ce au făcut cei de dinaintea noastră. Aducem cuvinte frumoase strămoşilor noştri şi cred că ar trebui să ne uităm ce facem noi. Suceava are nevoie de o dezvoltare continuă. Suceava trebuie să se dezvolte folosind ca pilon principal Universitatea <Ștefan cel Mare>. La Suceava trebuie să fie un învăţământ puternic, de calitate. Și citând un mare om al acestei ţări, aşa cum avem educaţie, aşa vom avea şi poporul. Și parafrazându-l pe Ștefan cel Mare, din Apus de Soare, vreau să spun doar că Suceava nu este a noastră, nu este a strămoşilor noştri, ci este a celor care vor urma după noi”, a spus Iordache. El a făcut apel la toţi cei prezenţi pentru a crea „climatul unei dezvoltări armonioase a acestui oraş, a acestui judeţ, să nu ne mai împotmolim în noroiul acesta care la un moment dat nu face bine nimănui”. Iordache i-a îndemnat pe toţi cei prezenţi să pună umărul fiecare şi „să ne vedem fiecare de pătrăţica lui, şi atunci cei care vor urma după noi vor vorbi la fel de frumos cum vorbim noi astăzi despre cei care au fost.
Ioan Balan: "Mă bucur că fac parte din acea echipă care a hotărât să pună piatră peste piatră pentru ca despre această cetate să se poată vorbi şi peste 630 de ani"
Invitat să ia cuvântul, deputatul PNL de Suceava Ioan Balan a ţinut să precizeze că îl bucură faptul că a putut să facă parte din echipa care a decis şi a sprijinit proiectul prin care Cetatea de Scaun a fost restaurată, astfel încât acest edificiu să mai dăinuiască încă 630 de ani.
„Suntem aici într-un obiectiv turistic, spunem inima noastră, Suceava. Cetatea Sucevei ne reprezintă şi este un reper. Reper al continuităţii noastre istorice. 630 de ani de istorie. Și l-am auzit pe directorul muzeului spunând că în urmă cu mulţi ani s-a dat liber la folosirea pietrei pentru construcţii civile. Mă bucur că fac parte din acea echipă care a hotărât să pună piatră peste piatră pentru ca despre acest edificiu să se poată vorbi şi peste 630 de ani. Și dacă noi astăzi nu ştim exact numele celui care a spus că e liber la luat piatră din zidurile cetăţii, cu siguranţă ştim numele celor care au hotărât să pună piatră peste piatră. La mulţi ani, Suceava, şi să rămânem aici lângă cetate”, a spus Ioan Balan. El i-a îndemnat pe suceveni să fie mândri în fiecare zi de oraşul în care trăiesc.
Mihai Dimian: „De fiecare dată când inspirăm avem câteva molecule din ultima suflare a lui Ștefan cel Mare”
Rectorul interimar al Universităţii "Ștefan cel Mare" Suceava, Mihai Dimian, a subliniat faptul că pentru el Cetatea de Scaun are o însemnătate deosebită, dar şi că atunci când cineva trage aer în piept, când se află în cetate, inspiră câteva „molecule din ultima suflare a lui Ștefan cel Mare”. „Dacă în America am simţit de multe ori ameţeli fizice, în zgârie nori, aici am simţit ameţelile metafizice. Și v-aş ruga să ne gândim împreună că de fiecare dată când inspirăm avem câteva molecule din ultima suflare a lui Ștefan cel Mare. Putem demonstra ştiinţific, dar nu acesta este motivul pentru care o spun, ci să simţim împreună solemnitatea acestui moment. Să simţim împreună responsabilitatea care stă pe umerii noştri pentru a preda într-un fel gloria Sucevei de altădată”, a spus Mihai Dimian.
El a declarat că Universitatea „Ștefan cel Mare” îşi propune ca alături de autorităţi şi Biserică să contribuie la reîntoarcerea gloriei de altădată a Sucevei.
După deschiderea oficială a manifestărilor, cei prezenţi au participat, în capela Cetăţii de Scaun, la o slujba de pomenire oficiată de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, alături de un sobor de preoţi.
