Gropi şi noroi mai ceva ca pe un drum de ţară, în buricul Sucevei

Un strat gros de noroi, care se ridică până la glezne, hârtoape de îţi sar plombele din gură când treci cu maşina prin acestea şi şanţuri desfundate, chiar pe mijlocul străzii.

Nu e un drum de ţară, de printr-un cătun mărginaş, ci o stradă din buricul municipiului reşedinţă de judeţ, care, până în vara anului trecut, era în stare bună.

Apoi au venit meseriaşii unei firme de construcţii, care au fărâmat strada pentru a înlocui vechile conducte de termoficare, au tras de timp cât au putut, pentru că banii care trebuiau să le vină de la Bucureşti au rămas doar la stadiul de promisiune, iar după ce a venit frigul, au astupat şanţurile săpate cu pământ şi ceva pietriş şi au plecat acasă, în aşteptarea primăverii.

Aşa se face că locuitorii din zona centrală a Sucevei, din preajma Mănăstirii Sf. Ioan, dar şi cei din cartierul Zamca, unde au fost efectuate cele mai multe lucrări de reabilitare a reţelelor de termoficare, au de tras zi de zi, în lupta cu noroiul, cu şanţurile destupate de pe străzi şi de pe trotuare, pentru că pământul s-a mai tasat, iar pietrişul aruncat pe deasupra s-a împrăştiat.

„Lucrările s-au oprit în decembrie şi de atunci ne-au lăsat de izbelişte. Am mers să reclam situaţia cu care ne confruntăm zi de zi, m-au purtat din birou în birou, în primărie, apoi la Poliţia Locală şi de acolo iar la primărie, unde cei cu care am vorbit au dat din umeri, a neputinţă. Primarul nu are cum să ştie tot ce se întâmplă în oraş, toate problemele care există, dar în primărie sunt o mulţime de oameni care cu asta se ocupă – ar trebui să meargă pe străzi să vadă unde sunt probleme şi să vină cu soluţii. De asta sunt plătiţi din banii noştri, de asta plătim taxe şi impozite”, a spus unul din locuitorii din zona centrală a Sucevei, de la blocurile din spatele clădirii Dom Polski.

Pentru el, dar şi pentru toţi cei care circulă prin zona respectivă, fiecare drum este o aventură off-road, cu mult noroi, gropi şi obstacole ascunse, care le distrug maşinile şi le macină nervii. Surprizele nu se opresc aici, pentru că atunci când coboară din maşină, în parcare, picioarele se afundă în noroiul gros, pe care îl poartă până în casă,  lăsând urme pe toată casa scării.

Blestemul termoficării şi banii care nu au mai ajuns

Un vechi proverb spune că „drumul spre iad e pavat cu intenţii bune”. Cam aşa s-a întâmplat şi în cazul lucrărilor de termoficare demarate de municipalitate anul trecut.

Pornite cu avânt, de cum s-a terminat licitaţia de atribuire a contractului, acestea s-au împotmolit curând în lipsa banilor de la Guvern - cele şapte milioane de lei alocate pe hârtie, prin HG, în programul „Termoficare 2006 – 2020”.

Numeroasele intervenţii ale primarului pe la Bucureşti nu au avut efectul scontat, încât lucrările, neplătite, au fost întrerupte înainte de finalizare, iar străzile afectate nu au mai fost aduse la starea iniţială, prin asfaltare, şanţurile săpate fiind astupate cu pământ şi balast.

Cu mult efort şi insistenţe din partea municipalităţii sucevene, firma Consix Bucureşti, care a lucrat mai mult pe datorie, în speranţa că vor veni totuşi banii promişi, a făcut şi racordurile necesare pentru furnizarea căldurii şi apei calde sucevenilor afectaţi de lucrările de modernizare a reţelelor de distribuţie a energiei termice. Altfel, sute de familii ar fi fost afectate întreaga iarnă de lipsa acestor servicii.

Pentru a finaliza lucrările începute anul trecut şi rămase în coadă de peşte, Primăria Suceava a alocat anul acesta 2,7 milioane de lei, bani dintr-un credit care avea altă destinaţie, dar lucrările vor începe în cel mai bun caz în primăvară.