Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
83% dintre sucevenii intervievați în cadrul unui sondaj realizat de profesori ai Facultății de Silvicultură a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava consideră oportună transformarea Parcului Șipote într-o zonă de agrement.
Privind situația actuală a parcului, s-a remarcat un grad ridicat de nemulțumire a respondenților, doar 8,5% având o părere bună despre aspectul și serviciile oferite de Parcul Șipote.
Sondajul realizat de universitarii Liviu Nichiforel, Ramona Scriban și Geanina Giorgiana Danea a fost realizat pe un eșantion de 305 suceveni, cu vârste de peste 20 de ani.
Studiul a urmărit identificarea unor preferințe în ceea ce privește amenajarea Parcului Dendrologic Șipote, în contextul în care acesta a devenit un subiect de dezbatere politică și în mass-media.
Studiul a fost publicat integral în revista Bucovina forestieră, revistă de silvicultură și științele mediului, la http://www.bucovina-forestiera.ro/article/03_danea_149_165/.
De menționat că parcul Șipote este administrat de Direcția Silvică Suceava, prin Ocolul Silvic Pătrăuți
Pe de altă parte, Primăria municipiului Suceava își propune de mult timp să amenajeze această suprafață de pădure, însă acest lucru până acum a rămas doar la stadiul de propunere din cauză că nu are drept de proprietate asupra pădurii.
Mizeria din parc, principala nemulțumire
Revenind la rezultatele studiului, cele mai mari nemulțumiri exprimate de participanții la sondaj sunt legate de prezența deșeurilor (79%), de aspectul neîngrijit al arborilor, arbuștilor și al vegetației (69%), însă nu trec neobservate aspectul aleilor și al băncilor (59%) sau prezența persoanelor fără adăpost care își duc existența în acest parc (46%). Printre alte nemulțumiri exprimate se numără lipsa surselor de apă potabilă, lipsa iluminatului pe traseele ce duc spre cetate și nu numai. Aspectul scărilor, în unele locuri prea abrupte, care prezintă un real pericol pe timp de iarnă, absența serviciilor de pază, sunt alte nemulțumiri ale sucevenilor.
Ce soluții preferă sucevenii pentru modernizarea parcului
Cât privește direcțiile de îmbunătățire a aspectului parcului, cei mai mulți dintre respondenți, 55%, ar prefera amenajări ce ar presupune tăierea de până la 30% din pădure.
Soluția de modernizare prin care nu s-ar interveni cu tăieri asupra pădurii a fost preferată de 41% dintre respondenți, doar 4% dintre persoanele chestionate optând pentru investiții care ar presupune tăierea arborilor de pe o suprafață mai mare de 30% din suprafața actuală a parcului.
Sucevenii vor investiții în parcul Șipote, cele mai dorite fiind cele de bază, care se referă la asigurarea unui minim de dotări pentru orice parc (coșuri de gunoi, corpuri de iluminat, bănci, alei și toalete publice). Crearea unor piste de bicicletă este următoarea preferință exprimată de 72% din respondenți, fiind prima în ordinea investițiilor menite să crească valoarea de recreere a parcului.
Investiții pe care le vor sucevenii
Crearea unor foișoare și a unor locuri de joacă pentru copii sunt următoarele investiții preferate de majoritatea respondenților, dar cu o pondere mai ridicată în rândul persoanelor vârstnice. Amplasarea unei tiroliane este ultima amenajare care depășește 50% din preferințele respondenților, această investiție fiind însă selectată în special de persoanele cu vârste între 25 și 40 de ani (65%). În rândul amenajărilor care se regăsesc în preferințele a 40-50% din respondenți găsim investiții în fântâni arteziene, un lac artificial, o zonă de agrement și un parc de distracție. Persoanele sub 25 de ani au selectat cu prioritate aceste investiții. Cele mai puține răspunsuri s-au înregistrat pentru investiții în amenajări pentru crearea de locuri de cazare (18%), a unei grădini zoologice (12%) și a unor drumuri de acces auto (11%).
Sucevenii nu vor taxe de vizitare
Analiza arată că 50% dintre respondenți nu sunt dispuși să plătească o taxă de vizitare în parc, 20% ar fi dispuși să plătească o taxă mai mică de 5 lei, iar 27% ar plăti o taxă între 5 și 10 lei. Doar 8% dintre persoanele chestionate consideră posibilă perceperea unei taxe între 10 și 20 de lei.
