Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Spitalele din judeţul Suceava raportează mai corect şi gestionează mai bine cazurile de infecţii asociate asistenţei medicale, aşa-numitele ”infecţii de spital” sau nosocomiale, după cum reiese din evidenţele Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava.
Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a analizat comparativ raportările din 2017 şi 2016, când cifrele arată 429 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, cu o incidenţă de 0,47%, respectiv 348 de cazuri. Dr. Zorescu a declarat că nu înrăutăţirea situaţiei din spitale a dus la majorarea numărului de cazuri, ci ”o mai bună raportare şi gestionare a cazurilor”, odată cu organizarea de compartimente de prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale, la nivelul spitalelor.
În ciuda acestui fapt, incidenţa cazurilor raportate rămâne sub media celorlalte ţări din Uniunea Europeană, unde aceasta este de 5 -7% la sută. La nivel naţional, incidenţa cazurilor raportate de infecţii asociate asistenţei medicale este de 0,25 la sută.
În spitalele din judeţul Suceava, cele mai multe cazuri, 74 (17 %), s-au înregistrat în secţiile chirurgicale, după plăgi operatorii. Secţiile ATI, Neurologie şi Pediatrie au înregistrat câte aproximativ 25 de cazuri.
Ca tip de infecţie, cele mai multe cazuri, peste 50%, au fost în sfera digestivă, majoritatea, adică 190 din totalul celor 228 de cazuri, au fost cu bacteria Clostridium Difficile.
La nivel de unităţi medicale, Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, care este cel mai mare şi cu cea mai mare adresabilitate din judeţ, a declarat 273 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, în anul 2017. Medicul epidemiolog al spitalului, dr. Raluca Filimon, a declarat că incidenţa infecţiilor asociate asistenţei medicale a fost, anul trecut, de 0,60%, în creştere faţă de anii anteriori, ceea ce indică „o creştere a complianţei personalului medical la identificare şi raportare, fără caracter acuzator”.
“Unul dintre factorii de risc ai emergenţei acestor infecţii îl reprezintă creşterea consumului de antibiotice la nivel naţional, ceea ce impune o reconsiderare a eliberării antibioticelor din farmacii către populaţie”, a declarat dr. Filimon. După infecţiile digestive, la Spitalul de Urgenţă Suceava au mai fost identificate şi raportate infecţii de plagă operatorie şi la nivelul aparatului urinar, ca urmare a manoperelor invazive urinare.
Medicul epidemiolog al spitalului a afirmat că secţiile care au declarat cele mai frecvente infecţii asociate asistenţei medicale sunt Chirurgie generală, Ortopedie, Urologie, Boli Infecţioase şi Medicală.
Spitalizările frecvente, durata lungă de spitalizare, utilizarea frecventă a antibioticelor, printre factorii de risc la infecţii ”de spital”
Printre factorii de risc în apariţia ”infecţiilor cu bacterii de spital” se numără spitalizările frecvente, durata lungă de spitalizare, prezenţa dispozitivelor invazive precum cateterul urinar, sonda endotraheală, liniile venoase centrale, infecţiile recurente, utilizarea frecventă a antibioticelor, prezenţa afecţiunilor cronice, co-morbidităţi, călătorii în ţări cu risc ridicat.
La Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, în 2017 s-au raportat 9 cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, în cădere faţă de anul precedent, când s-au raportat 12 cazuri.
Managerul spitalului, dr. Cătălin Săndulescu, a declarat că cinci cazuri de infecţii în sfera digestivă au fost identificate în compartimentul Pediatrie şi unul la Boli Infecţioase. Tot aici au fost şi alte trei cazuri de infecţii respiratorii.
Spitalul Municipal Vatra Dornei a raportat, anul trecut, şase cazuri de infecţii asociate îngrijirilor medicale, cu unul mai mult faţă de 2016, conform managerului Valentin Stan. Potrivit acestuia, explicaţia pentru numărul mic raportat este că aici nu au fost efectuate multe intervenţii chirurgicale deoarece spitalul dornean nu are acoperită secţia ATI cu medici.
La Spitalul Municipal Rădăuţi, managerul Traian Andronachi a afirmat că incidenţa cazurilor a fost de 0,58 % în 2017, mai mică faţă de 2016, când a fost de 0,83 %. Explicaţia oferită de el a fost că actul medical s-a îmbunătăţit şi s-a accentuat activitatea de prevenire a acestor infecţii.
Spitalul Municipal Fălticeni a raportat 31 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, din care 22 au fost infecţii digestive, iar 16 dintre infecţiile digestive au fost provocate de bacteria Clostridium difficile, după cum a declarat directorul medical, dr. Dorin Vâlceanu. Potrivit acestuia, cele mai multe cazuri de infecţii cu C. difficile au fost determinate de antibioterapie, în special la pacienţii aflaţi în faze terminale, care au avut nevoie de îngrijiri paliative.
Diferenţa dintre 31 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale în 2017, faţă de şapte cazuri, în 2016, este explicată de medic prin schimbarea modalităţii de raportare.
