Cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Protoieria Fălticeni a marcat pe 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române prin conferinţa „Ţinutul Fălticenilor în contextul Unirii Principatelor”. Manifestarea, moderată de părintele protoiereu Adrian Dulgheriu, s-a desfăşurat la sediul Protoieriei Fălticeni, marţi, 23 ianuarie, fiind prezenţi preoţi şi numeroşi invitaţi.
În deschiderea conferinţei s-a rostit rugăciunea „Tatăl Nostru” şi s-a intonat imnul „Deşteaptă-te, Române!”, după care preotul Florin Grigorescu de la parohia Unceşti a prezentat evenimentele istorice petrecute la data de 24 ianuarie 1859, premergătoare Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918. Preotul Grigorescu a prezentat şi rolul bisericii în proclamarea acestui mare episod istoric din viaţa poporului român, printre membrii Divanului reunit în septembrie 1857 fiind şi opt reprezentanţi ai clerului, iar şedinţele Divanului au fost deschise printr-o cuvântare a mitropolitului Sofronie.
La Fălticeni, lupta pentru unire s-a înfăptui cu implicaţii social-politice
PreotulFlorin Grigorescu a făcut şi o analiză a ţinutul Fălticenilor în contextul Unirii Principatelor, scoţând în evidenţă patriotismului local.
„Cei mai mulţi politicieni de la Fălticeni erau grupaţi încă din anul 1856 sub forma unui comitet unionist, condus de Alecu Botez Forăscu. În lupta pentru unire îi amintim pe Nicu Gane, fraţii Iancu şi Vasile Cantacuzino, fraţii Matei şi Alecu Millo, fraţii Dimitrie şi Alecu Grigoriu (Văsescu), fraţii Manolache, Costache şi Dimitrie Morţun, stareţii de la mănăstirile Râşca şi Slatina şi covârşitoarea majoritate a ţăranilor zonei Fălticeniului. După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza la Iaşi şi Bucureşti, la Biserica <Adormirea> din Fălticeni s-a ţinut un Te Deum de mulţumire a împlinirii visului Unirii românilor din Moldova şi Valahia, după care s-a încins o uriaşă horă a unirii de toţi cei prezenţi. Unul dintre reprezentanţii comitetului unioniştilor ales la Fălticeni a fost Toader Grumăzescu, din partea rădăşenenilor, care i-a adunat pe consăteni la primăria satului, unde au luat biciul boieresc şi l-au rupt în bucăţi, ca semn al libertăţilor ce urmau să fie dobândite. Un alt episod a fost prezenţa unui grup de rădăşeneni conduşi de acelaşi Toader Grumăzescu la palatul lui Cuza de la Ruginoasa, pentru a-l ura pe domnitor la Anul Nou 1860. Pentru faptul că au zăbovit prea mult la domnitor, dat fiind faptul că foarte mulţi boieri erau la rând să intre la Cuza, au atras condamnarea la 6 zile de închisoare a boierului Vasile Canta din Fălticeni. Această dispoziţie a fost anulată la porunca lui Mihail Kogâlniceanu. Faptul că ne-am unit la 1859 este un îndemn ca să rămânem uniţi aşa cum spunea Cuza şi nu va mai exista graniţă în veci între Moldova şi Ţara Românească. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să apere unitatea românilor şi a Bisericii Ortodoxe noastre strămoşeşti, în veci”, a coincis părintele Florin Grigorescu la finalul prelegerii.
Spectacol artistic dedicat Unirii
Un grup de elevi de la Liceul Tehnic „Mihai Băcescu” din Fălticeni, îndrumaţi de părintele profesor Ciprian Meştereanu şi prof. Maria Peiu, au interpretat piesa de teatru „Alexandru Ioan Cuza şi Unirea”. Momentul artistic s-a încheiat cu invitaţia membrilor Cenaclului folcloric „Veşnicia s-a născut la sat”, îndrumaţi de pr. prof. Bogdan Feştilă, de a se prinde în Hora Unirii.
La final, părintele protoiereu Adrian Dulgheriu le-a mulţumit celor care au dorit să-şi aducă aminte de unul din cele mai importante evenimente din istoria României.
„Este bine să ne reîmprospătăm acest episod istoric din viaţa noastră. Mulţumim părintelui Florin Grigorescu pentru modul în care ne-a introdus în atmosfera unui moment din istoria noastră strămoşească, părintelui profesor Bogdan Feştilă, care ne este alături în astfel de evenimente împreună cu frumoşii lui ucenici pe care îi îndrumă cu atâta măiestrie, părintelui Ciprian Meştereanu şi prof. Maria Peiu, fără de care nu am fi avut posibilitatea să organizăm această activitate”, a precizat protopopul Adrian Dulgheriu.