29 de copii abandonaţi, din care 11 grupe de fraţi, pe profilul public de copii greu adoptabili

Din statisticile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava rezultă că 29 de copii abandonaţi, din care 11 grupe de fraţi, sunt pe profilul public de copii greu adoptabili. La Biroul adopţii şi post adopţii din cadrul DGASPC Suceava sunt înregistraţi 38 de copii adoptabili (inclusiv cei 29 greu adoptabili), cu vârste cuprinse între 5 şi 13 ani, dar şi un copil care are 2 ani şi este cu probleme de sănătate.

În anul 2017, s-au deschis proceduri de adopţii pentru 56 de copii, au fost încredinţaţi în vederea adopţiei 39 de copii şi s-a încuviinţat procedura de adopţii pentru 41 de copii. Acum doi ani, la DGASPC Suceava s-au deschis proceduri de adopţii pentru 46 de copii, au fost încredinţaţi în vederea adopţiei 38 de copii şi s-a încuviinţat procedura de adopţii pentru 45 de copii. Marea majoritate a familiilor care vor să adopte preferă, în principal, copii cu vârste cuprinse între 0 şi 6 ani, clinic sănătoşi (fără dizabilităţi), o parte optând pentru ”indiferent de sex”. Din anul 1997, de la înfiinţarea DGASPC Suceava şi până în prezent, s-a reuşit găsirea unei familii pentru 1.220 de copii. Gabriela Elena Prundel, şef Birou adopţii şi post adopţii din cadrul DGASPC Suceava, ne-a spus: „cu cât familia adoptatoare optează pentru o arie mai largă de copii adoptabili (indiferent de sex, vârstă, etnie sau probleme de sănătate), cu atât perioada de identificare a copilului potrivit va fi mai scurtă şi încuviinţarea adopţiei mai rapidă”.

Site specializat cu copii adoptabili din întreaga ţară, pentru care nu s-a identificat încă o familie adoptivă

Odată cu apariţia Legii nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, procedura de adopţie a fost mult uşurată, ne-a spus directorul executiv al DGASPC Suceava, Nadia Creţuleac, prin diminuarea perioadei de evaluare în vederea obţinerii atestatului de familie aptă să adopte, de la 4 luni la 3 luni; diminuarea perioadei în care un copil poate deveni adoptabil: de la 1 an la 6 luni (de la instituirea măsurii de protecţie), în cazul în care familia nu este găsită sau nu este interesată de situaţia acestuia. Pentru familiile atestate ca apte să adopte există posibilitatea, prin intermediul Biroului de adopţii şi post adopţii, să vizualizeze, pe un site specializat, copii adoptabili din întreaga ţară, pentru care nu s-a identificat încă o familie adoptivă. Gabriela Prundel, care lucrează de 20 de ani la DGASPC Suceava, are un mesaj pentru familiile care vor să adopte un copil, pentru viitori părinţi: „Fiecare copil adoptabil îşi aşteaptă părinţii cărora să le ofere dragostea necondiţionată, la rândul dumneavoastră puteţi oferi unui copil o familie alături de care să crească într-o atmosferă plină de iubire”.

Cine poate să adopte un copil?

De-a lungul anilor au fost adoptaţi şi copii de etnie romă, ceea ce înseamnă că nu acesta este impedimentul cel mai mare la a găsi o familie pentru un copil. Vârsta mare a unui copil (mulţi dintre cei care aşteaptă o familie au vârsta peste 6 ani) face mai dificilă găsirea unei familii care să-i adopte sau faptul că sunt grupe de fraţi, care îşi doresc să trăiască în continuare nedespărţiţi. „Pentru a ajunge părinţi adoptatori, familiile care vor să adopte un copil trebuie să se prezinte la Biroul adopţii şi post adopţii, unde li se prezintă o listă cu actele necesare. Ei întocmesc un dosar, urmează nişte cursuri, sunt consiliaţi, participă la şedinţele de evaluare şi abia după ce întrunesc toate condiţiile legale primesc atestatul de părinţi adoptatori”, ne-a spus Gabriela Elena Prundel.

Există anumite condiţii pentru a adopta un copil, condiţii care trebuie să fie îndeplinite de orice familie/persoană, cetăţean român cu domiciliul în România, care a locuit efectiv şi continuu în ultimele 6 luni, cel puţin 3 luni anterior depunerii cererii de adopţie pe teritoriul ţării. „Solicitanţii nu trebuie să aibă cazier, trebuie să fie clinic sănătoşi, să nu fi avut copii în sistemul de protecţie şi să nu fi fost decăzuţi din drepturile părinteşti”, ne-a spus Gabriela Prundel. Specialiştii din cadrul Biroului de adopţii şi post adopţii consiliază şi evaluează din punct de vedere social şi psihologic fiecare familie care doreşte să adopte. Raportul final cuprinde informaţii socio-psiho-medicale rezultate din şedinţele de evaluare şi vizita la domiciliu, care conduc la eliberarea atestatului de familie aptă să adopte.

Prioritate la adopţie au membrii familiei lărgite a minorului, urmând asistenţii maternali în grija cărora minorii au fost ani de zile şi, în cele din urmă, alte familii atestate. Am aflat de la responsabilii Biroului de adopţii că un criteriu de selecţie îl reprezintă viaţa de familie pe care copilul o are cu familia în care este ocrotit (viaţa de familie trebuie să fie de minimum 6 luni, în cazul asistenţilor maternali şi al rudelor care au în plasament copii).

Înainte ca un copil să devină adoptabil, managerii de caz trebuie să caute rudele copilului până la gradul IV

În situaţia familiilor care au adoptat fraţi ai copiilor declaraţi adoptabili, adoptatorii trebuie să fie atestaţi pentru 2 copii sau să aibă atestat pentru al doilea copil, valabil pentru a putea beneficia de criteriul care ia în calcul faptul că fraţii adoptaţi cresc împreună. Familiile adoptive care au adoptat un copil, iar acesta are alţi fraţi în sistemul de protecţie, dacă doresc să adopte fratele copilului adoptat este necesar să aibă un atestat pentru al doilea copil, valabil la momentul deschiderii procedurii de adopţie pentru fratele din sistem. Înainte ca un copil să devină adoptabil, managerii de caz trebuie să caute rudele copilului până la gradul IV, deoarece, conform legislaţiei în vigoare, mai întâi trebuie făcute toate demersurile de reintegrare a copilului în familie. Demersul de contactare a rudelor începe de la data emiterii hotărârii/sentinţei de plasament la asistent maternal profesionist. Primii întrebaţi dacă vor să crească respectivul copil sunt bunicii, fraţii şi surorile părinţilor naturali, până la verii primari ai mamei şi ai tatălui. Rudele sunt identificate cu ajutorul Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

„Părinţii de profesie” au prioritate la adopţii

Asistenţii maternali, numiţi şi „părinţi de profesie”, sunt, de asemenea, printre cei care pot să adopte un copil aflat în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. Potrivit legii, asistentul maternal îşi exprimă dorinţa de a adopta copilul aflat în îngrijirea sa abia după ce minorul devine adoptabil şi există siguranţa că nu sunt rude până la gradul IV care doresc şi au posibilitatea să adopte copilul.

În anul 2017, nici un copil nu a fost adoptat de o familie de asistenţi maternali. În anul 2016 au fost trei familii de asistenţi maternali profesionişti care au adoptat minori aflaţi pe lista copiilor adoptabili, în anul 2015 au fost trei minori adoptaţi de familiile asistenţilor maternali, iar în anul 2014 un minor a fost adoptat de o familie de asistenţi maternali profesionişti. Misiunea Biroului de adopţii şi post adopţii este aceea de a furniza servicii cuplurilor care doresc să adopte, copiilor care au ca finalitate adopţia, precum şi servicii de consiliere pre şi post adopţie familiei biologice, adoptive şi, nu în ultimul rând, copiilor adoptabili.