Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), organizaţie la care sunt afiliaţi peste 8.000 de angajaţi din învăţământul sucevean prin Alianţa Sindicatelor din Învăţământ Suceava, atrage atenţia că angajaţii din sistem au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, în ciuda majorărilor anunţate în acest an. Potrivit FSLI, sunt profesori cu 25 de ani vechime care sunt plătiţi cu mult mai puţini bani decât secretarele sau şoferii din primării, care beneficiază de salarii stabilite discreţionar.
De la 1 ianuarie 2018 un profesor debutant, care avea în luna decembrie a anului trecut un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salarială de doar 55 de lei. Este suma reală pe care o primeşte un cadru didactic după creşterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuţiile către stat.
Un profesor cu peste 40 de ani de muncă va avea de la 1 ianuarie 2018 salariul net de 2.887 de lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală de 4,2%.
Sindicaliştii îi reamintesc ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, faptul că Legea cadru nr. 153/2017 a fost elaborată fără să existe negocieri serioase, confederaţiile sindicale nu au primit acest proiect şi nu au avut posibilitatea de a analiza proiectul în ansamblu. Legea de salarizarea în sistemul bugetar ar fi trebuit să aşeze salariaţii în grile în funcţie de cât de mult depinde dezvoltarea economică a României de domeniul din care fac parte aceştia. Privind grilele de salarizare, administraţia se numără printre domeniile cele mai importante din România, în viziunea celor care au aprobat această lege.
Sindicaliştii sunt de părere că Legea cadru nr. 153/2017 este o lege nedreaptă, atâta timp cât regulile de aplicare sunt diferite şi discriminatorii. În timp ce angajaţii din educaţie vor primi acum, la început de an, sume infime, pentru aleşi s-au făcut reguli speciale care s-au aplicat chiar de la data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare acest act normativ.
Federaţia Sindicatelor din Învăţământ dă şi câteva exemple de indemnizaţii ale aleşilor locali (valoarea brută), de la 1 ianuarie 2018: viceprimar de comună sub 3.000 de locuitori - 5.700 de lei, viceprimar de municipiu reşedinţă de judeţ - 15.200 de lei, primarul Capitalei - 19.000 de lei.
FSLI menţionează că sunt primării în care şoferii sau secretarele au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime.
Dacă în alte ţări, cu economie dezvoltată şi cu democraţie avansată, salariile din administraţia publică sunt mai mici decât cele din învăţământ, în România salariul mediu net din administraţie este de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educaţie acesta este de aproximativ 2.350 de lei.
“Într-o ţară normală, nivelul salariilor trebuie să reflecte importanţa muncii prestate de beneficiarii acestora. Este greu de spus care este cel mai important sector de activitate, dar cei mai mulţi specialişti susţin că învăţământul şi cercetarea sunt domeniile de care depinde dezvoltarea economică a unei ţări. În aceste condiţii, salariile din învăţământ ar trebui să fie printre cele mai mari. Dacă facem analiza obiectivă a modului în care sunt plătite cadrele didactice din România, constatăm că ţara noastră este atipică, salariile din educaţie fiind anormal de mici”, au mai declarat sindicaliştii.