Festivalul de datini a adunat turiştii şi localnicii în centrul oraşului staţiune

Vineri, 29 decembrie, la Vatra Dornei s-a desfăşurat a XXII-a ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri tradiţionale de iarnă “Porniţi plugul Feţi Frumoşi”, organizat de Primăria municipiului Vatra Dornei, împreună cu Fundaţia Culturală „Dorna Dorului” şi Casa de Cultură „Platon Pardău”. 

Festivalul a reunit peste 20 de ansambluri, grupuri de colindători şi formaţii de urători din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, la care s-au alăturat buciumaşi, călăreţi şi urători din comunele din zona Dornelor.

Primii care au apărut în faţa primăriei au fost buciumaşii de la Mănăstirea Humorului, Caii Bucovinei, cu cele mai frumoase 10 exemplare de armăsar din Bazinul Dornelor, trăsura lui Moş Crăciun, trasă tot de doi dintre caii din Asociaţia Caii Bucovinei.

Sunet de bucium, pocnet de bice şi clinchet de zurgălăi în deschiderea festivalului

Minorica Dranca, directoarea Muzeului de Etnografie Vatra Dornei, consultant artistic la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucovina, ne-a spus: „Buciumatul este un mod de a anunţa marile sărbători, marile evenimente ale comunităţii sau ale familiei, fie ele de bucurie sau tragice. De această dată buciumaşii din Mănăstirea Humorului, miez al tradiţiei bucovinene, anunţă schimbarea anului. Aşa se aude buciumul şi la stână, aşa se auzea altă dată la oaste, aşa se aude acum, în deschiderea unei sărbători dragi oraşului Vatra Dornei.

Pocnetele din bici, zurgălăii şi întregul alai răsunător sunt menite din punct de vedere mitologic să alunge duhurile rele, să alunge tot ceea ce din punct de vedere negativ a marcat anul care a trecut. Pentru că anul care vine îl dorim mai bun, mai îmbelşugat, nu putea ca din alai să nu facă parte simbolul belşugului, boii cu bradul împodobit cu lână pe jug, însoţiţi de copiii preotului Valentin Ştefănel şi plugul lui Toader Candrea, un personaj tradiţional, parcă rupt din poveste, care vine de departe în fiecare an pentru a onora sărbătorile de iarnă la Vatra Dornei”.

După trecerea călăreţilor şi a lui Moş Crăciun, căruia autorităţile locale i-au cerut zăpadă, au venit „Anul Vechi” şi „Anul Nou”, urmaţi de copiii de la Grupul “Pui de răzeşi” al Şcolii Gimnaziale Nr. 4 Vatra Dornei şi Ansamblul „Dorna Dorului”, coordonat de Dumitru Candrea, directorul Fundaţiei Culturale „Dorna Dorului”, coorganizatorul Festivalului „Porniţi Plugul Feţi Frumoşi”. Din spectacolul celor două formaţii nu au lipsit colindele, pluguşorul şi buhaiul, sorcova, jocurile cu măşti, capre, urşi, cerbi.

Grupuri de urători din zona Moldovei, dar şi din Maramureş şi Oltenia

Din inima Maramureşului voievodal, grupul „Cosăul” din Budeşti a venit înveşmântat în straie tradiţionale „care îi nominalizează şi îi fac absolut originali”, care au anticipat ceea ce se va întâmpla după Anul Nou, prezentând obiceiuri de Bobotează specifice Văii Cosăului. Tot din vecini, din Bistriţa, grupul de colindătoare din Ansamblul „Valea Bârgăului” a fost aşteptat cu dragoste şi nerăbdare. Cei care i-au văzut pe reprezentanţii comunei sucevene Bogdăneşti, localitate cu nume voievodal, au crezut că la Vatra Dornei au ajuns oştenii de pe vremea descălecătorilor Bogdan şi Dragoş, Grupul „Bogdana” fiind considerat de etnograful Minorica Dranca „un adevărat vârf cultural al României şi al Bucovinei”. Şi la Stroieşti în costumul popular şi în tot ceea ce înseamnă folclor şi tradiţie există un aer voievodal, există un împrumut din strălucirea Cetăţii de Scaun a Sucevei, iar „costumul este mai strălucitor”, tradiţiile şi obiceiurile prezentate de membrii Ansamblului „Stânjenelul” au o pondere emoţională aparte.

Membrii Ansamblului „Brăduleţul” de la Vorona, Botoşani, au fost consideraţi „rudele de la Botoşani care de 22 de ani sunt alături de dorneni şi îmbogăţesc din punct de vedere folcloric şi cultural festivalul de la Vatra Dornei”. Din festival nu au lipsit urături şi obiceiuri după datina străbună din judeţul Suceava oferite de colindătorii din Dolheştii Mici, de la Ansamblul „Bistriţeanca” din Crucea, „Căiuţii de la Hânţeşti”, Ansamblul „Plaiurile Dornelor” Vatra Dornei, alaiul de urători de la Ostra şi „Capra de la Mălini”. Datinile şi obiceiurile olteneşti, din care nu puteau lipsi căluşarii, au fost prezentate de Ansamblul „Brâuleţul” din Pârşcoveni, judeţul Olt.

Capre, căiuţi şi colindători din comunele Hudeşti – Botoşani, Mirosloveşti – judeţul Iaşi, Ansamblul “Măgureanu” din Măgura Ilvei – judeţul Bistriţa-Năsăud, Ansamblul “Izvoarele Borcutului” din Borca, judeţul Neamţ, şi ansamblurile “Poieniţa” din Sângeorz Băi şi “Izvorul Şomeşului” din Bistriţa  au adus în oraşul staţiune tradiţiile şi obiceiurile de iarnă din zonele etnofolclorice pe care le-au reprezentant cu cinste.

Jocul Ursului este un obicei popular străvechi de iarnă practicat şi astăzi de români. Coregrafia cea mai spectaculoasă şi mai complexă a jocului este întâlnită în localităţile din Moldova. Costumul de “urs” şi măştile sunt realizate cu multă ingeniozitate, impresionând prin diversitatea tipologică şi plastică. De asemenea şi celelalte elemente caracteristice: de recuzită, textile, melodiile şi dansul, sunt bogate şi variate.

Jocul Ursului, bine reprezentat

Cea mai autentică şi valoroasă formă de practicare a obiceiului Jocul Ursului s-a păstrat în judeţul Bacău, pe Valea Trotuşului, ca o reprezentare simbolică a fertilităţii şi fecundităţii asociate reînvierii ciclice a naturii. Ca şi în anii trecuţi, urşii din Comăneşti au impresionat prin costume, realizate dint-o blană naturală de urs, cu cap cu tot. Blana este îmbrăcată şi jucată de tineri, băieţi şi fete, conduşi de un “ursar”.

Din festivalul de la Dorna nu puteau lipsi prieteni dragi, membrii Ansamblului “Dor străbun” din Bilca şi Ansamblul folcloric “Coşnencuţa” din Coşna.

Fiecare formaţie participantă a primit din partea organizatorilor (Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei şi Fundaţia „Dorna Dorului”) diploma şi trofeul festivalului. Ele au fost înmânate de prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, ÎPS Teodosie - Arhiepiscopul Tomisului, primarul Ilie Boncheş, viceprimarul Marius Rîpan, consilieri locali şi judeţeni.

„Chiar dacă natura nu a fost alături de noi, lipsind zăpada, astăzi la Vatra Dornei avem cele mai frumoase spectacole şi tradiţii româneşti din perioada sărbătorilor de iarnă. Tradiţiile legate de Crăciun şi Anul Nou aduc în atenţie simboluri vechi de sute de ani, care, din fericire, nu s-au pierdut, chiar dacă nu mai au aceeaşi importanţă. Este meritul celor care se implică, fie că e vorba de coordonatori de ansambluri folclorice sau membrii grupurilor formate din oameni simpli, cu talent, că reuşesc să transmită de la o generaţie la alta obiceiurile din perioada sărbătorilor de iarnă", a spus primarul Ilie Boncheş.