Sindicaliştii din învăţământ atrag atenţia că sistemul de educaţie din România are nevoie de investiţii serioase, pentru a permite elevilor să facă performanţă şi, mai ales, pentru a ţine pasul cu schimbările acestui secol. Aceştia spun că nu mai pot tolera situaţia în care încă avem multe şcoli care nu corespund standardelor europene, mulţi profesori au salariile la nivelul angajaţilor necalificaţi din alte domenii, iar bugetul educaţiei situează România la coada ţărilor europene.
Potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), structura din care face parte şi Alianţa Sindicatelor din Învăţământ Suceava, cei care conduc această ţară încalcă grav legea care prevede alocarea a 6% din PIB pentru educaţie.
„Sistemul de învăţământ din România va primi în anul 2018 un buget în valoare de 27 de miliarde de lei, fără a lua în calcul banii alocaţi pentru investiţii, dar şi cu aceştia, este foarte probabil ca în anul 2018 procentul din PIB alocat educaţiei să nu depăşească 3,5. Adică aproape jumătate din cât prevede legea, potrivit căreia sistemul de învăţământ din România ar trebui să aibă un buget de 6% din PIB”, notează FSLI.
Sindicaliştii mai transmit că e inadmisibil ce se întâmplă, atâta timp cât media europeană a procentului din PIB alocat educaţiei este de 5,4, iar media în Europa de Est este de 4,7.
„Educaţia este un domeniu care a fost neglijat în ultimii 27 de ani în ceea ce priveşte finanţarea, iar acum <decontăm> cu toţii nepăsarea, amânarea sau nerespectarea unei legi. Aşa am ajuns să fim unici în Uniunea Europeană: suntem singura ţară în care educaţia se face şi cu necalificaţi”, opinează FSLI. Viitorul României este direct condiţionat de performanţa sistemului educaţional, iar această performanţă depinde de finanţarea învăţământului. Sindicaliştii spun că este revoltător cum instituţiile statului au acordat învăţământului “resturi” din buget, iar ceea ce este de neînţeles este faptul că Preşedintele României, profesor fiind, a promulgat în ultimii trei ani legile bugetului de stat, conştient fiind că se încalcă prevederile legale.
Aşa cum stau lucrurile, este posibil să se ajungă la un protest de amploare, în care să fie implicaţi părinţii şi salariaţii din învăţământ, pentru a cere un lucru elementar: respectarea legii, în sensul de a se aloca pentru educaţie 6% din PIB.