Un senegalez la Suceava

Cu certitudine Africa este un continent al contrastelor, însă prejudecăţile potrivit cărora mare parte din continentul negru este condamnat la sărăcie încă sunt bine instalate în subconştientul celor mai mulţi dintre noi.

Despre aceste idei preconcepute, însă cel mai frecvent vehiculate în media, a vorbit profesorul senegalez Mamadou Dramé, de la Universitatea „Cheickh Anta Diop” din Dakar, în scurta sa vizită de la Suceava, de la finele lunii noiembrie.

Reîntors la Suceava la şapte ani de la prima sa vizită aici, Mamadou a susţinut două conferinţe elevilor şi studenţilor suceveni în care a evidenţiat aspectele pozitive ale continentului din care vine, mai puţin cunoscute de cei care nu au avut niciodată contact cu continentul african.

„În România nu se cunosc multe despre continentul african. Asta am observat încă din 2010, când am venit prima dată. Pentru mulţi înseamnă doar sărăcie, război, oameni care trăiesc la limita subzistenţei şi, pe de o parte, îi înţeleg pentru că asta este ce livrează media occidentală. Informaţiile pe care le primesc sunt din Libia, din război, dar asta nu reprezintă Africa. Mulţi europeni, dacă vor merge în Africa, vor avea o surpriză. Multe ţări sunt mai bine dezvoltate decât ţările europene. De aceea cred că este important să le vorbesc oamenilor despre Africa, să înţeleagă. Vreau să le stârnesc interesul despre acest continent. De ce nu şi-ar alege într-o bună zi să ne viziteze, să ne descopere cu adevărat?”, a mărturisit Mamadou.

Senegalezul a călătorit în peste 30 de ţări, menţionând că în multe din locurile pe care le-a vizitat s-a confruntat cu aceeaşi viziune greşită despre Africa.

Despre „continentul viitorului”, cum i se mai spune, despre forţa sa de regenerare, despre tinerii care învaţă şi care vorbesc 5, 6 sau chiar 7 limbi străine, despre dezvoltare şi evoluare a vorbit Mamadou, la Suceava.

„Vreau ca lumea să aibă o nouă viziune. Când vreau să invit pe cineva în Africa mi se dă drept răspuns că nu e un teritoriu sigur. Sunt mai multe atacuri teroriste în Franţa sau în Statele Unite ale Americii, de exemplu, însă câţi ştiu asta?”, a mai completat senegalezul.

Una dintre conferinţele pe care le-a ţinut la Suceava a avut loc la Centrul de Reuşită Universitară (în colaborare cu Centrul de Cercetare ”Analiza Discursului” - USV), iar cea de-a doua la Biroul francez, în cadrul „După-amiezilor francofone”.

O bogată activitate profesională

Fost bursier al Guvernului României în cadrul programului „Eugène Ionesco” şi prezent ca stagiar postdoctoral la Universitatea „Ştefan cel Mare” în anul 2010, profesorul îşi aminteşte cu plăcere de Suceava.

„Observ că oamenii se dezvoltă din punct de vedere profesional. Sunt foarte fericit să-i întâlnesc din nou şi ei, la rândul lor, sunt bucuroşi să mă vadă”, a spus senegalezul, adăugând că vrea să revadă mănăstirile şi muntele.

I-a plăcut la Suceava şi a încercat să revină în 2013, însă nu a obţinut viza.

Prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu a fost coordonatoarea lui Mamadou în cadrul stagiului lui de la Suceava, din 2010, lucrarea lui de diplomă având ca temă Teoria imaginarului lingvistic.

„Este un tânăr deosebit, este deschis, are simţul umorului. Este un ambasador al francofoniei româneşti, al Sucevei, al Universităţii”, a punctat Sanda-Maria Ardeleanu, aceasta evidenţiind bogata activitate didactică şi de cercetare pe care o desfăşoară Mamadou.

Universitatea „Cheickh Anta Diop” din Dakar, unde Mamadou predă sociolingvistică şi gramatica limbii franceze, are aproximativ 80.000 de studenţi. 

Predă, de asemenea, în Gambia, ţară vecină Senegalului, anglofonă, didactica limbii franceze.

Este implicat în mai multe proiecte de cercetare care vizează educaţia şi tânăra generaţie.

Coordonează cercetarea pentru Senegal în cadrul programului „Toţi copiii să citească” („All children reading”) al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (United States Agency for International Development - USAID), un amplu program cu o durată de cinci ani. 

Este coordonatorul unui proiect de rescriere a istoriei Senegalului, în 25 de volume, proiect finanţat de preşedinţia Senegalului, pentru care a contactat şi universitari suceveni în vederea studierii relaţiilor româno-senegaleze.

Totodată, a fost editor mai mulţi ani la Codesria, o organizaţie Pan-Africa (mişcare la nivel mondial care urmăreşte să încurajeze şi să consolideze legăturile de solidaritate între toţi africanii), cu preocupări în ceea ce priveşte dezvoltarea cercetării în ştiinţele sociale.

Nu în ultimul rând, face parte din comitetul ştiinţific al revistei Anadiss, publicaţie bianuală a Universităţii din Suceava, cu articole şi rezumate publicate în limbi de circulaţie internaţională, la iniţiativa membrilor Centrului de Cercetare "Analiza Discursului".