Mesajul transmis de Ziua Bucovinei de deputatul PNL de Suceava Dumitru Mihalescul

Dragi bucovineni,   

La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al populaţiei din Bucovina, reunit în Palatul Mitropolitan de la Cernăuţi, a decis prin vot democratic „unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României.” Au trecut 99 de ani, perioadă în care societatea şi statul român au cunoscut evoluţii complexe şi profunde, unele dintre acestea fiind deosebit de dramatice. De fiecare dată însă, românii au găsit puterea de a se reinventa şi merge pe propriul drum, călăuziţi permanent de vocaţia libertăţii specifice, de altfel, întregii noastre Istorii. Generaţia Marii Uniri ai cărei principali exponenţi au fost Ionel Brătianu, arhitectul în fapt al României Mari, Iuliu Maniu, Ștefan Ciceo-Pop, Pantelimon Halipa, Ion Inculeţ şi, în cazul Bucovinei, Iancu Flondor şi Ion Nistor, susţinuţi constant de regele Ferdinand I întregitorul şi regina Maria de Hohenzollern-Sigmaringen, ne-a oferit nouă, tuturor, un model de reuşită politică de rezonanţă naţională, la care ne raportăm în aceste momente cu infinită emoţie şi autentic respect. Generaţiile prezentului au datoria sacră de a promova şi cultiva moştenirea sacră a idealului naţional, în spiritul cunoaşterii şi respectului faţă de identitatea noastră naţională şi europeană. Reconstrucţia noastră ca Neam şi Țară nu poate avea loc fără o dreaptă şi onestă asumare a trecutului, fără o raportare constantă la marele proiect politic al anului 1918, în contextul căruia Unirea Bucovinei cu Țara a reprezentat o împlinire esenţială. Marea Unire din 1918 a fost posibilă şi datorită unor oameni politici de excepţie, înzestraţi cu multă clarviziune şi spirit vizionar, ea reprezentând un real model de succes politic, naţional şi identitar pentru actorii politici ai momentului.

Merită reţinută figura lui Iancu Flondor, a celui care şi-a riscat cariera şi libertatea pentru idealul sacru al Unirii Bucovinei cu România. Se cuvine să cunoaştem şi să preţuim aşa cum se cuvine viaţa şi personalitatea lui Iancu Flondor, cunoscut în epocă drept „boierul de la Storojineţ”. La Rădăuţi se află singurul bust din România al lui Iancu Flondor, marcând astfel în mod simbolic şi real recunoaşterea rolului pe care acesta l-a avut în Unirea Bucovinei cu Țara, în împrejurări complexe şi sensibile pentru fiinţa noastră naţional-statală. S-ar cuveni să medităm mai mult asupra exemplelor de bună practică oferite de generaţia lui Iancu Flondor, să extragem principiile şi valorile moral-civice oferite prin intermediul acţiunilor sale publice plasate în slujba interesului naţional al românilor din Bucovina. După 144 de ani de administraţie Habsburgică a Bucovinei, Iancu Flondor a reuşit să valorifice pragmatic şi inspirat, la sfârşitul Primului Război Mondial, dorinţele unioniste ale elitelor românilor bucovineni, reuşind în final, în pofida unor riscuri mari, să direcţioneze energiile tuturor spre realizarea marelui act al Unirii Bucovinei cu România.

Pentru al doilea an consecutiv, PNL Rădăuţi organizează, marţi 28 noiembrie 2017, orele 11, la bustul lui Iancu Flondor din Parcul Central al municipiului Rădăuţi, o adunare de celebrare a evenimentelor de acum 99 de ani, în fapt, un omagiu pe care dorim să-l aducem noi, generaţiile prezentului, personalităţii lui Iancu Flondor, eroul Unirii Bucovinei cu România. Vom evoca succint acţiunile specifice din Bucovina anului 1917-1918 şi ne vom raporta concret la iniţiativele lui Iancu Flondor în relaţia sa cu guvernul român refugiat la Iaşi, implicit la Memoriul trimis lui Ionel Brătianu, document esenţial pentru susţinerea drepturilor legitime ale României asupra Bucovinei la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), iar în final, vom insista pe rolul deciziilor Consiliului Naţional Român şi, ulterior, ale Congresului General din Bucovina, în Unirea acestei străvechi provincii româneşti cu patria-mamă. Încă o dată, se cuvine să subliniem rolul providenţial asumat de Iancu Flondor în aceste evenimente, unul esenţial şi definitoriu pentru a înţelege corect dimensiunile reale, concrete ale succesului istoric din 15/28 noiembrie 1918. Acţiunea noastră are şi o valoare simbolică, întrucât, în urmă cu 99 de ani, la orele 11, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei a decis Unirea cu Țara. Ținem neapărat să marcăm cum se cuvine acest eveniment, să rememorăm clipele unice ale zilei de 28 noiembrie 1918 (stil nou) în Rădăuţi, având în minte şi suflet acţiunile care au avut loc la Cernăuţi, capitala, în fapt, a Bucovinei Istorice. Îi aşteptăm la data, ora şi locul indicat mai sus pe toţi cei care doresc să omagieze în mod sincer personalitatea lui Iancu Flondor şi a celorlalţi actori ai Unirii Bucovinei cu România, pe toţi cei care se simt bucovineni şi români deopotrivă, pentru a marca astfel afectiv şi mental marele act al Unirii din 1918. În pregătirea Centenarului Marii Uniri, se cuvine să ne mobilizăm exemplar, să cinstim aşa cum se cuvine marele proiect al unirii întregului neam românesc, să demonstrăm astfel că putem să ne ridicăm la înălţimea marelui act istoric din 1918. Bucovina trebuie să fie preţuită aşa cum se cuvine, inclusiv de către actorii politici vremelnici ai prezentului, în spiritul onestităţii şi al respectului faţă de devenirea naţional-identitară, europeană a tuturor românilor. Începând cu 2015, la iniţiativa unui deputat liberal, ziua de 28 noiembrie a fost declarată Ziua Bucovinei, prilej oportun pentru a organiza manifestarea la care ne-am referit în rândurile de mai sus.

 Marea Unire a reprezentat în esenţa şi în spiritul său o proiecţie naţional-liberală, pregătită îndelung şi modelată atent şi responsabil prin voinţa liber exprimată a românilor. În numele Partidului Naţional Liberal, cu profund respect, vă adresez Dv., tuturor bucovinenilor, urarea de La Mulţi Ani, dragi bucovineni! La mulţi ani, Bucovina! La mulţi ani, România!

Dumitru Mihalescul, deputat PNL de Suceava