Îngheţata, un vis pentru Maria, Iulian şi alţi 153 de copii suceveni cu diabet

Peste 150 de copii din judeţul Suceava au învăţat să-şi ducă viaţa cu o boală care nu este deloc uşoară: diabetul zaharat insulino-dependent. Dintre cei 118 pacienţi care au fost ieri programaţi la Ambulatoriul de Diabet din cadrul Spitalului de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, o parte erau copii. Printre ei, Maria, în vârstă de 11 ani, şi Iulian, în vârstă de 15 ani. 

Maria este din Gura Humorului şi aflăm de la ea că îşi administrează zilnic 8 unităţi de insulină, seara, şi tot zilnic îşi măsoară glicemia de şase ori: la ora 7.00, la 10.00, 13.00, 16.00, 19.00 şi 22.00, valorile fiind trecute într-un carnet special. A fost diagnosticată cu diabet în urmă cu 2 ani, după ce bunica ei, care a crescut-o, a plecat în Italia, la muncă. ”Am stat 5 luni şi m-am întors acasă şi de atunci mă ocup de ea”, ne spune bunica, Nicoleta Beleagă. Revenirea bunicii a avut efecte benefice, atât asupra sănătăţii, cât şi la şcoală, fetiţa luând premiu de excelenţă până în clasa a IV-a.

”Maria este o pacientă urmărită lunar la noi şi am reuşit să-i reduc tratamentul cu insulină de la patru injecţii, la doar o singură injecţie pe zi, pe care şi-o face singură”, ne-a declarat medicul care se ocupă de fetiţă, dr. Claudiu Cobuz.

Un alt copil cu diabet este Iulian, din Berchişeşti. El are 15 ani. Este bolnav din decembrie 2016 şi face insulină de 4 ori/zi.

”Simţeam că mi se usucă gura, aveam o oboseală puternică şi am slăbit foarte tare”, ne-a povestit el. ”Piele şi os a ajuns, în numai o săptămână”, completează tatăl, Vasile Raicu.

L-au dus pe Iulian la medic pentru analize şi au văzut că glicemia a ajuns la 400. Tatăl crede că factorul declanşator al bolii a fost efortul şcolar, copilul fiind şef de promoţie la o şcoală din Gura Humorului: ”Stătea până la 2 noaptea şi învăţa, la toate obiectele, de la matematică până la muzică”. Chiar dacă şi mama lui Iulian a fost plecată la muncă, tatăl spune că asta s-a petrecut pe perioade scurte şi ultima plecare a fost în urmă cu 5 ani, prin urmare nu crede că absenţa ei ar fi produs un stres major copilului.

Adolescentul ne-a mărturisit că a avut nevoie de 6 luni ca să se obişnuiască să-şi facă insulina şi să se acomodeze cu noul stil de viaţă. Şi-ar dori să poată mânca o îngheţată, aşa cum Maria visează la cartofi prăjiţi şi chipsuri, dar astea sunt mici bucurii ce le sunt interzise.

Tatăl lui Iulian, Vasile Raicu, afirmă că în cazul diabetului toată familia trebuie să se acomodeze cu noua situaţie, care înseamnă inclusiv cheltuieli mai mari pentru hrana specială a acestuia, cu circa 1.000 de lei lunar.

Explozie de cazuri de diabet la copii, după plecarea părinţilor în străinătate

După Revoluţie, în contextul plecării părinţilor la muncă în străinătate, s-a înregistrat în România ”o explozie a cazurilor de diabet zaharat tip 1 la copii”, din cauza stresului de separare, ne-a declarat dr. Claudiu Cobuz. În privinţa cauzelor, medicul spune că ”la copii nu este o cauză bine precizată. Stresul, o sperietură, o situaţie stresantă şcolară sau familială declanşează această situaţie de hiperglicemie care continuă cu starea de diabet zaharat tip 1”. În tratament, copiii au nevoie de un suport mai mare din partea familiei.

Anul acesta, au fost depistaţi cu diabet insulino-dependent 7 copii cu vârste până la 4 ani şi 3 cu vârste până la 18 ani. Cel mai tânăr pacient avut de dr. Claudiu Cobuz a fost un copil de 1 an şi 8 luni, care astăzi are 4 ani. De patru luni poartă o pompă de insulină, care l-a scăpat de injecţii.

Boala s-a declanşat după o infecţie respiratorie.

28.581 de pacienţi diagnosticaţi cu diabet, în evidenţă în 2017

În ceea ce priveşte debutul diabetului la vârstă adultă, ne spune Ghiţă Curălariu cum a fost. El are 66 de ani şi are diabet din 1997. Şi-a dat seama că ceva nu este în ordine după volumul mare de sucuri pe care îl consuma, şi urinările frecvente. Şi-a luat glicemia şi era peste 500. Ulterior au apărut şi complicaţiile cardiace şi fibroza pulmonară, deşi n-a fumat niciodată şi nici nu a lucrat în mediu toxic. Spune că 10 ani a ţinut boala sub control cu pastile, apoi medicul l-a trecut pe insulină. Merge disciplinat la tratament, îşi supraveghează cu atenţie alimentaţia şi glicemia şi încearcă să ducă o viaţă normală. Cel mai greu i-a fost să renunţe la dulciuri, dar şi cu asta s-a obişnuit.

Ieri, cu ocazia zilei Mondiale de Luptă împotriva Diabetului, cabinetul de profil din ambulatoriul spitalului a oferit 100 de testări gratuite. În mod uzual, un test la laborator costă 39-40 de lei.

Conform doctorului Claudiu Cobuz, descoperirea bolii nu trebuie văzută ca o dramă: ”Numeroase persoane demonstrează că se poate trăi cu diabet, ba chiar se pot realiza performanţe în mai multe activităţi”. Doctorul a dat ca exemplu un tânăr cu diabet zaharat, aflat în evidenţa Cabinetului de diabet din cadrul Spitalului de Urgenţă Suceava, sub tratament zilnic cu patru injecţii de insulină, care a reuşit recent ascensiunea pe Mont Blanc, până la 4800 de metri.

Statistica Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava arată că la sfârşitul anului 2016 în judeţul Suceava erau în evidenţă 155 de copii şi adolescenţi cu diabet, cu vârste între 0 şi 19 ani, toţi insulino-dependenţi. Numărul total al diabeticilor, adulţi şi copii, era de 27.626 de cazuri.

În trimestrul al III-lea din anul 2017, în judeţul Suceava se aflau în evidenţe 28.581 de pacienţi diagnosticaţi cu diabet.

Semnele diabetului la copii

Corpul uman are nevoie de insulină pentru a transforma zaharurile obţinute din hrană în energie. În lipsa insulinei, zaharurile rămân în sânge, cauzând simptome ce pot fi fatale în scurt timp, dacă nu sunt tratate.

Semnele de diabet la copii pot apărea acut, în numai câteva zile de la declanşarea bolii, altele la câteva săptămâni sau după aproximativ doi ani. Felul în care se instalează acestea depinde de vârsta copilului, accesul la îngrijiri medicale, infecţii, traumatisme, stres sau precocitatea diagnosticului. Cele mai frecvente semne de diabet la copii: senzaţia continuă de sete şi urinări frecvente; senzaţia excesivă de foame pentru că organele îşi pierd repede energia fără insulină, cea care fixează glucoza în celulele corpului, iar creierul transmite de îndată semnale de foame; scăderea în greutate, mult şi repede, deşi mănâncă mult şi beau multă apă; stările de oboseală.

În cazul în care diagnosticul nu este pus imediat, pot apărea şi alte simptome: dureri de stomac şi febră, stări de ameţeală, greaţa şi voma cu aspect de zaţ de cafea, probleme de respiraţie, iritabilitate, respiraţia cu miros de fructe sau acetonă, vederea în ceaţă, infecţii bacteriene genitale (mai ales la fetiţe), erupţii cutanate care nu se vindecă (mai ales la copiii mici şi la sugari), coma diabetică.