Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Medicii de familie au pichetat joi sediul Casei de Asigurări de Sănătate Suceava şi Prefectura Suceava pentru a trage un semnal de alarmă faţă de subfinanţarea medicinii de familie din România şi de imposibilitatea de practică optimă a acesteia.
În faţa Palatului Prefecturii s-au strâns şapte medici, alături de ei fiind şi Sorin Hîncu, preşedintele Colegiului Medicilor Suceava.
Acesta a dorit să transmită un semnal de alarmă, menţionând că „medicina de familie se află în colaps”.
„Nici un medic care termină facultatea nu vrea să vină la ţară, toţi pleacă. Medicina de familie reprezintă baza, medicii de familie dau reţete, fac vaccinuri, asigură tratamentul pacienţilor şi vindecă mai mult de jumătate din afecţiunile cu care pacienţii se prezintă. Ei sunt eşalonul I. Şi noi omorâm acest segment pentru că nimeni nu vrea să înţeleagă importanţa lui. Decidenţii trebuie să facă ceva”. Acesta a mai menţionat că medicii de familie au o mulţime de oprelişti, care, în final, se răsfrâng asupra pacienţilor.
La rândul său, medicul Irina Franciuc, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie din Suceava, a arătat că va înainta un memoriu reprezentanţilor Guvernului în teritoriu, document ce cuprinde o serie de doleanţe. Aceasta a mai menţionat că aceste acţiuni sunt unitare, având loc în toate judeţele ţării.
Medicii suceveni au venit cu pancarte cu scurte mesaje sugestive: „Nu omorâţi medicina familiei” sau „Nu se poate calitate cu finanţare la jumătate”.
Venitul unui medic de familie este la nivelul unei infirmiere din spital
Doctorul Mirela Oniceanu, medic de familie în comuna Bogdăneşti, a contestat birocraţia excesivă din sistem, desele defecţiuni ale SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat), subfinanţarea medicinii de familie, punctând că venitul unui medic de familie este la nivelul venitului unei infirmiere din spital.
„Dorim să profesăm medicina pentru care ne-am pregătit, iar lucrul acesta nu se mai întâmplă de mult din multe cauze: bariere birocratice care ne transformă în secretare, în registratori, în manageri, în administratori, nu dorim să fim asta. Noi dorim să ne îngrijim de pacienţii noştri, de sănătatea lor. (...) Dorim o finanţare adecvată medicinii de familie. Veniturile mult clamate de guvernanţii actuali se adresează doar unui procent de 37% din medicii din România, doar atâţia au statut de salariat. Acum venitul unui medic de familie este la nivelul unei infirmiere din spital”, a punctat doctorul Mirela Oniceanu.
Aceasta a mai explicat că din veniturile unui cabinet trebuie plătită o asistentă, îngrijitoare, registratori, informatician, contabil, cheltuielile fiind consistente. Oniceanu a mai făcut referire şi la SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat), pe care medicii sunt obligaţi să îl folosească, însă care se defectează extrem de des.
„Avem suspiciuni mari cu privire la buna intenţie a softului, există nişte bariere acolo care cred că sunt puse şi de mâna omului, ca să nu se realizeze numărul total de servicii”, a mai spus Mirela Oniceanu.
Cei care s-au adunat în faţa Prefecturii au mai explicat că medicii de familie rezolvă mai mult de 70% din nevoile de sănătate ale pacienţilor.
Din păcate, însă, vârsta medie a medicilor de familie este de 55 de ani la nivel naţional, posibil mai mare în judeţul Suceava, iar cei care aleg această specializare sunt tot mai puţini.
Punctul de vedere al CAS Suceava
Directorul CAS Suceava, ec. Cristi Bleorţu, a trimis în cursul zilei de ieri un comunicat de presă prin care îşi exprimă punctul de vedere referitor la acţiunea medicilor de familie.
„Solicitările cuprinse în memoriul depus vor fi analizate de conducerea CAS, urmând să se caute soluţii la aspectele semnalate care pot fi rezolvate la nivel local ori la nivel central”, se arată în document. Bleorţu a mai precizat că o parte din aspectele care au fost semnalate sunt în curs de rezolvare.
Pentru viitor vor fi luate în considerare şi celelalte aspecte semnalate, pornindu-se de la premisa că simplificarea şi debirocratizarea activităţii cabinetelor de medicină de familie, precum şi buna funcţionare a sistemelor informatice reprezintă un obiectiv instituţional, a mai subliniat Bleorţu.
