Piraţii transportului public local prosperă, în timp ce autorităţile îşi pasează una alteia rezolvarea problemei

Raportul Comisiei de buget-finanţe din cadrul Consiliului Judeţean Suceava, pe tema piratării transportului public local, a provocat o nouă bătălie a declaraţiilor în deliberativ. Consilierul PSD Dan Ioan Cuşnir, care a semnalat existenţa acestei probleme în Suceava şi a solicitat investigaţii şi măsuri, s-a declarat nesatisfăcut de raport, pe care l-a catalogat a fi făcut ”din birou”, apreciind că ”nu va duce la îmbunătăţirea stării ilegale în care ne aflăm”. 

”Măsurile şi concluziile raportului sunt incomplete, nu specifică cine şi ce are de făcut, până când, ce se întâmplă dacă nu face”, a declarat Cuşnir.

El a spus că a verificat pe teren situaţia transportului public şi are ”zeci de fotografii şi de înregistrări”.

”Sunt foarte bine organizaţi, o organizare specifică celor care funcţionează în afara legii. Nu emit bilet, şoferii nici măcar nu au habar că efectuează cursă intrajudeţeană şi că nu au dreptul să facă cabotaj, nu emit bilet decât la cerere sau când sunt anunţaţi ca sunt controale. Se anunţă imediat între ei dacă au suspiciuni că sunt controlaţi. Nu fac traseul în afara oraşului. De exemplu, cursa 14 spre Trei Movile întoarce în Obcini şi a încercat să mă dea jos când i-am spus că vreau să merg la Trei Movile. L-a sunat pe patron şi i-a spus că este în maşină unul care vrea la Trei Movile. Patronul i-a spus să nu meargă, ci să se întoarcă în oraş. Din Centru până în Obcini, la capăt de linie, nu a eliberat nici măcar un bilet”, a povestit consilierul Cuşnir, oferind şi alte informaţii despre modul în care se desfăşoară transportul ilegal de persoane.

El a acuzat că responsabili sunt unul dintre viceprimarii de Suceava şi primarul, care ar închide ochii, şi a întrebat „dacă este şi cineva din conducerea Consiliului Judeţean părtaş la planul conducerii primăriei de a falimenta TPL, după aceeaşi reţetă cu care au fost falimentate Termica şi SC Drumuri şi Poduri”.

Comisia din CJ a constatat că problemele sunt generate de hotărâri aprobate în precedentele mandate

Cuşnir a cerut deliberativului elaborarea unor strategii coerente pentru rezolvarea problemelor judeţului Suceava, care să fie şi puse în practică. ”Eu nu vreau ca la sfârşitul celor 4 ani pe raportul de activitate să scriu <m-am certat cu Gheorghe Flutur>. Vreau să scriu că, împreună cu CJ, cu PSD şi PNL şi împreună cu Gheorghe Flutur am creat strategii şi le-am pus în aplicare, am schimbat în bine lucruri şi mentalităţi”, a spus Cuşnir.

Discursul de 8 minute, la unul dintre ultimele puncte de pe ordinea de zi a şedinţei, a adus prima replică din partea preşedintelui Flutur, care a afirmat că ”eficienţa unui om nu se măsoară în lungimea discursului”. Flutur a ripostat că problemele cu piraţii în trafic au început în 2007, când deliberativul judeţean de atunci a permis oprirea curselor intrajudeţene în toate staţiile de autobuz din Suceava, iar o altă hotărâre a CJ, din 2013, a aprobat trasee până în 2019, şi nu pe 2 ani, cum ar fi fost normal. Hotărârea care permite oprirea în staţiile de autobuz din municipiul Suceava a dus la anularea în instanţă a tuturor proceselor-verbale de contravenţie întocmite de Primăria Suceava în astfel de cazuri. ”Să solicităm Autorităţii Rutiere Române să-şi facă treaba”, a spus Flutur.

Consilierul PNL Ioan Bădeliţă, preşedintele Comisiei de buget-finanţe şi autorul raportului incriminat, l-a acuzat pe Cuşnir de rea-credinţă, afirmând că acesta ştie foarte bine că CJ nu are competenţa ridicării licenţelor de traseu şi nici competenţe de control prin cei doi angajaţi la serviciul de profil din CJ. ”S-au trimis adrese la ARR, am vorbit cu comisia de la Primăria Suceava, altceva nu avem ce face”, a declarat consilierul liberal.

Problema piraţilor a fost transferată la ARR

”Sunteţi profund nedrept”, i-a spus lui Dan Ioan Cuşnir şi vicepreşedintele CJ Viorel Seredenciuc, arătând că, din 170 de trasee, 4 au fost introduse pe ordinea de zi chiar în şedinţa CJ din decembrie 2012, când s-a aprobat programul de transport judeţean. Cel puţin traseul Zahareşti-Suceava-Prelipca, pe care operează două firme de transport, îi ridică vicepreşedintelui serioase semne de întrebare, legate de numărul de călători pe această rută care să justifice existenţa a doi operatori. Concluzia lui Flutur a fost că, ”dacă 10% din ceea ce s-a prezentat este adevărat, alte instituţii ale statului să vină să-şi facă datoria” şi a subliniat că el nu ”cocoloşeşte” pe nimeni şi va cere ARR să intervină. Dacă sesizările interinstituţionale vor urma calea corespondenţei, cu răspunsuri în 30 de zile, este puţin probabil ca până în 2019, când expiră licenţele de traseu, să se modifice starea de fapt.