Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Două cazuri de delapidare de proporţii, care vizează în principal casierele care au lucrat la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Suceava şi care afectează direct foarte mulţi membri ai asociaţiei, stagnează de multă vreme în faza de anchetă la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava. Anchetele de acest gen, care presupun expertize financiare complexe, sunt de regulă greoaie, numai că asta nu-i încălzeşte cu nimic pe pensionarii care s-au trezit că banii lor nu există efectiv în conturi, iar sumele şi contribuţiile lor sunt blocate.
O parte dintre păgubiţi au făcut plângeri penale individuale faţă de casiere ori au deschis acţiuni în instanţă, însă acestea stagnează atâta timp cât există dosare penale în lucru.
Sătui să tot aştepte, unii membri au acoperit singuri din prejudicii, pentru a-şi debloca conturile şi a mai putea face împrumuturi.
Delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată
În vara anului trecut, numeroşi localnici din Comăneşti şi Botoşana s-au trezit că nu mai găsesc urma banilor pe care îi ştiau depuşi în conturile lor. Oamenii cotizau la casiera locală a CARP Suceava, Gheorghiţa Iuga, care era angajata asociaţiei de întrajutorare a pensionarilor.
Gheorghiţa Iuga era o persoană cu o imagine bună în sat, contabilă la şcoala din localitate, şi pe lângă serviciu mai era şi casiera locală a CARP Suceava.
Sumele dispărute constau de regulă în rate la credite ori în depuneri curente, pe care oamenii le-au plătit, însă acestea nu au mai ajuns în casieria centrală a asociaţiei nebancare. Alte probleme sunt legate şi de credite care se pare că au fost luate pe numele unor membri prin falsuri, fără ca sumele să ajungă vreodată la ei.
Oamenii care au cerut explicaţii conducerii CARP Suceava au fost doar cel mult duşi cu vorba. Se invocă faptul că este o anchetă penală în curs şi se aşteaptă finalizarea acesteia.
Cei care s-au adresat Poliţiei ori Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au primit şi ei răspunsuri şablon: „Dosarul penal se află în lucru la IPJ Suceava, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de articolul 295, aliniatul 1 şi articolul 322 Cod Penal.”
Este vorba de infracţiunile de delapidare şi de falsul în înscrisuri sub semnătură privată.
Fraudă mare, acum doi ani, la Dărmăneşti. Nici acest dosar nu este trimis în instanţă
Cu un an mai înainte, în vara anului 2015 un caz similar s-a petrecut la Dărmăneşti. Şi atunci, zeci de oameni au aflat că au datorii de zeci de mii de lei în urma unor împrumuturi pe care nu le-au făcut ori că economiile lor din fondurile depuse la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor au dispărut peste noapte.
În acest caz, ancheta este ceva mai înaintată, însă dosarul tot nu este trimis în instanţă.
Din ancheta poliţiştilor de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice rezultă că, în perioada 2011-2015, Elena Ladaniuc, din comuna Dărmăneşti, în calitate de casier al CARP Suceava - punct de lucru Dărmăneşti, a întocmit în fals contracte de împrumut în numele unor membri sau nu a depus la fondul social cotizaţiile achitate de membri. Prejudiciul calculat la un moment dat era de peste 330.000 de lei.
În ambele cazuri, fraudele s-au comis de-a lungul unor perioade lungi de timp, iar casierele, dacă sunt doar ele vinovate, au profitat de faptul că nu au fost controlate strict şi periodic de forurile superioare ale casei de ajutor reciproc. Altfel, nu se explică de ce „găurile” din gestiune au fost sesizate când deja paguba era foarte mare.
Faza în care se află cele două dosare penale
Comisarul Ionuţ Epureanu, purtătorul de cuvânt al poliţiei judeţene, a declarat că în cazul de la Dărmăneşti urmărirea penală este începută faţă de casiera CARP Suceava pentru delapidare, în timp ce în dosarul de anul trecut, de la Comăneşti, urmărirea penală este începută doar in rem, faţă de faptele amintite mai sus, de delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Din păcate, cel puţin în cazul fraudelor economice, de multe ori păgubiţii ajung să moară la propriu cu dreptatea în mână. E drept şi că de multe ori fraudele de acest gen sunt încurajate şi de largheţea unor păgubiţi, care nu au cerut nici măcar chitanţe pentru banii pe care i-au dat. Aşa s-a întâmplat şi într-o parte din cazurile membrilor CARP din localităţile amintite mai sus. Oamenii au dat banii pe încredere, ceea ce este sinonim cu paguba sigură în cazurile de la Comăneşti şi Dărmăneşti.
