Conducerea şi sindicatul din exploatarea uraniului acuză falimentarea intenţionată a companiei

Pierderea contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, în decembrie 2015, şi achiziţionarea materiei prime pentru reactoarele de la Cernavodă de la cel de-al doilea furnizor acreditat, din Canada, menţinerea statutului de furnizor captiv al exploatării miniere de la Crucea, prin interzicerea vânzării de uraniu către alţi beneficiari decât Nuclearelectrica, în condiţiile unei pieţe mondiale în expansiune, apariţia peste noapte a unor datorii imense ale companiei de stat către stat sunt doar câteva dintre cauzele care au dus în criză exploatarea şi prelucrarea uraniului în România, prezentate, ieri, de directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului, Iulian Ovidiu Sandu, de directorul exploatării de la Crucea, Cezar Cioată, şi de liderul de sindicat Mugurel Huţuleac.

Directorul general Sandu a declarat, ieri, la Crucea, în conferinţă de presă, că această criză a început cu una financiară, care ”s-a transformat în una profesională şi de personal” şi a adus minele de la Crucea şi Botuşana în situaţia de a acumula restanţe la plata salariilor vreme de 3 luni, datorii la furnizori şi la bugetul de stat şi planarea spectrului şomajului asupra celor 349 de angajaţi.

Exploatarea minieră Crucea a reuşit pe moment să depăşească problemele financiare care i-au marcat activitatea în ultimele luni. Directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului, Iulian Ovidiu Sandu, a anunţat marţi, la Crucea, într-o conferinţă de presă, că salariile restante din martie ale angajaţilor au fost plătite la zi, furnizorii au fost plătiţi în proporţie de 99%, iar în următoarele zile se vor distribui şi tichetele de masă şi masa antidot oferită minerilor la intrarea în schimb, restantă de la începutul anului.

Directorul Exploatării Miniere Crucea, Cezar Cioată, a spus, la rândul său, că ”în urmă cu câţiva ani a început o adevărată luptă împotriva noastră” şi, din păcate, această luptă a fost dusă chiar prin instituţii ale statului şi persoane care la vremea respectivă aveau funcţii de decizie în stat. Liderul Sindical Huţuleac a declarat mai tranşant că ”s-a încercat falimentarea intenţionată a companiei” pentru a o elimina de pe piaţă. ”A fost sesizat DNA şi de fostul director general al CNU, Gelu Agafiel Mărăcineanu, şi de sindicat”, a afirmat Huţuleac, care a mai spus că instituţia a transmis deja că una dintre acuzaţii, cea de abuz în serviciu, nu se confirmă, iar pentru celelalte – printre care delapidare, fals, uz de fals, neglijenţă în serviciu – cercetarea o va efectua Parchetul General Bucureşti. Plângerile penale vizează, printre alţii, un fost director al CNU, Constantin Adam, foşti miniştri şi secretari de stat.

Planul de restructurare a CNU trebuie acceptat şi de Comisia Europeană

Ovidiu Sandu, care a fost numit director general al CNU în urmă cu două luni şi jumătate, a subliniat că, la această oră, o ”cantitate importantă” din producţia de la Botuşana şi Crucea este achiziţionată la rezerva de stat, în baza unui contract în valoare de 91 de milioane de lei, valabil până în 20 decembrie a.c.. Vânzarea producţiei permite, pe lângă plata drepturilor salariale şi a facturilor către furnizori, acordarea tichetelor de masă restante încă de la începutul anului, precum şi a hranei antidot. ”Am reuşit şi ridicarea popririi conturilor, făcută de ANAF pentru că CNU nu-şi onorase obligaţiile fiscale în ultimii 2 ani, din cauza lipsei veniturilor”, a spus Sandu.

Potrivit acestuia, CNU negociază prelungirea contractului de achiziţie a octoxidului de uraniu la rezerva de stat, chiar la o valoare mult mai mică decât cea din acest an, şi există ”speranţa” că, la licitaţia din decembrie a.c., Nuclearelectrica va relua achiziţia de dioxid de uraniu pentru centrala de la Cernavodă şi de la CNU, cu atât mai mult cu cât preţul de vânzare practicat de compania statului român a fost, ”de regulă, sub preţul canadienilor”.

Dacă va pierde din nou în faţa canadienilor, compania va trebui să achiziţioneze concentrat de uraniu de pe piaţă şi să-l proceseze la uzina de la Feldioara, transformându-se, astfel, din producător în prestator de servicii.

Totodată, CNU a elaborat un plan de restructurare a companiei, pe care l-a transmis Comisiei Europene, iar în următoarele două săptămâni o delegaţie va merge să dea explicaţii despre acesta şi să-l susţină. Sandu a afirmat că în cadrul CE mizează pe sprijinul europarlamentarilor români, al spaniolilor şi polonezilor. Pentru finanţarea planului de restructurare, CNU are nevoie de 452 milioane de lei, în care intră plata datoriilor către statul român, de 314 milioane de lei, şi costurile închiderii minelor Crucea şi Botuşana, de 103, respectiv 34,5 milioane de lei. Din datoriile către stat, suma cea mai mare va merge la ANAF, 250 de milioane de lei, pentru o datorie invocată de Curtea de Conturi, după un control.

Dacă planul de restructurare va fi aprobat de Comisia Europeană, se va rezolva problema continuării activităţii în acest domeniu.

Activitatea de ecologizare, securizare şi închidere la Crucea şi Botuşana va dura 150 de ani

Crucea şi Botuşana au licenţă de exploatare până în martie 2020, când îşi vor înceta definitiv activitatea. Din 2010-2021 va începe activitatea de ecologizare, securizare şi închidere, care va dura 150 de ani. Sandu a dat, ieri, asigurări, că nici un miner nu va fi disponibilizat. În acest an, se vor pensiona de drept 75 dintre angajaţi, anul viitor vor îndeplini condiţiile de pensionare 44-49 de ortaci, astfel că până în 2010 vor rămâne 140-150 de angajaţi, care vor lucra efectiv la ecologizare.

Pentru deschiderea unei noi exploatări de uraniu, cea de la Tulgheş - Grinţieş, statul român ar trebui să investească circa 10 milioane de euro, exact suma investită în centrala termică abandonată în Câmpulung Moldovenesc, prin proiectul ”Suceava - Utilităţi şi mediu”. Și mai puţin decât va costa stadionul din Alexandria, pentru care Compania Naţională de Investiţii alocă 12 milioane de euro.

CNU este singurul producător de uraniu din România şi din Europa şi, până să piardă contractul cu Nuclearelectrica, România era singura ţară din Uniunea Europeană cu ciclu nuclear complet, independentă din acest punct de vedere. Uraniul extras de la Crucea merge la Uzina de Preparare şi Prelucrare a Minereului de Uraniu Feldioara. Pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu produsă aici era materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear de tip CANDU, la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti. Aici se produc pastile de uraniu pentru cele două unităţi de la Cernavodă, care asigură aproape 20% din producţia de energie electrică necesară consumului ţării.

Legislaţia din România nu permite ca ţara noastră să exporte minereu, concentrate tehnice de uraniu sau pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu şi nici combustibil nuclear sub formă de fascicule sau altă formă. Până în decembrie 2015, România nici nu importa uraniu pentru fabricarea pe scară industrială a combustibilului nuclear.

Acest lucru s-a schimbat când compania de stat Nuclearelectrica, administratorul centralei de la Cernavodă, a decis să nu mai cumpere combustibilul nuclear de la Compania Naţională a Uraniului, ci de la compania canadiană Camenco, pe motiv că preţul canadienilor este mai bun. Nuclearelectrica a reziliat în decembrie contractul cu CNU, astfel că uraniul românesc exploatat de minerii suceveni rămâne pe stoc sau merge la rezerva de stat.