Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Unde se duc gunoaiele, când se duc? Răspunsul corect ar fi: la groapa de gunoi. Când, însă, în judeţul Suceava nu există nici un depozit de deşeuri menajere funcţional, rămâne întrebarea unde ajunge tot ceea ce se aruncă din gospodării. La Pojorâta, comuna în care cei mai mulţi dintre locuitori s-au declarat ecologişti din tată-n fiu şi au protestat vehement faţă de depozitul ecologic de deşeuri de pe Mestecăniş, când acesta era aproape finalizat, pe post de groapă de gunoi e folosită pădurea din jur. În zona Pârâului Chilia, dacă te abaţi de la drumul comunal doi metri în pădure, atât pe dreapta, cât şi pe stânga, vezi mormane de recipiente de material plastic, doze de aluminiu, pantofi, haine, cârpe, scutece pentru copii folosite, cauciucuri imense de TAF-uri, cazane, cutii de cremă, de deodorant şi tot ce se poate arunca într-o gospodărie. Nu într-un singur loc, să te gândeşti că poate au fost aruncate accidental, de o săptămână, două în urmă, ci peste tot, în straturi, ceea ce denotă o practică îndelungată.
Medicul veterinar Cristina Velisar, din Câmpulung Moldovenesc, este unul dintre iubitorii de munte care vin săptămânal în această zonă. Ne spune că a constatat depozitarea deşeurilor în pădure de prin anul 2015. ”Este foarte mult material plastic – pet-uri, saci, folii - în toate formele îl găseşti. La fel, cauciucuri mari, care blochează cursurile de apă sau sunt aruncate la întâmplare în pădure. Probabil sunt de la cei care au exploatat lemn aici, uitaţi-vă cât de mult s-a tăiat! Prin vara anului 2015 am remarcat că sunt mai multe gunoaie ca de obicei, dar în timp s-au acumulat şi acum pădurea este pur şi simplu sufocată. Când vin duminica, la plecare strâng 3-4 saci de deşeuri de material plastic, însă în următoarea săptămână aproape nu se cunoaşte”, ne spune medicul.
Dr. Velisar: ”Ne mai mirăm şi ne revoltăm că vin sălbăticiunile peste noi! Nu uitaţi, noi am fost primii care ne-am dus peste ele”
La o răscruce, pe drumul comunal Chilia, lângă un container care pare a fi al unei firme care taie copaci în pădure, zac trei cauciucuri mari şi un bidon de material plastic. Un metru mai încolo, este aruncată o cameră de cauciuc. Cum intri în pădure, ferite de ochii trecătorilor de pe drum, sub crengile brazilor gunoaiele cresc peste tot. Unele, deja pe trei sferturi îngropate. La orice pas de împiedici de ”producţia” celor care n-au nici umbră de milă faţă de natură.
”Rarăul ce a ajuns, câtă plăcere ne mai poate face evadarea în natură? Rarăul nu ar fi trebuit să fie o rezervaţie naturală, protejată, în loc de zona comercială în care s-a transformat? Şi dacă îl promovăm ca pe o rezervaţie respectată, protejată şi curată, aşa cum ar fi normal, oare nu ar veni aici adevăraţii iubitori de natură?”, sunt întrebările retorice ale medicului veterinar Cristina Velisar. ”Dacă tot vorbim de <Hai în Bucovina>, să adresăm această invitaţie doamnei ministru al Mediului, să vadă cancerul care sufocă pădurea noastră dragă, să vadă gunoiul şi cauciucurile imense lăsate şi de cei care chiar au defrişat pădurea, au lucrat acolo şi a rămas o uriaşă vale a plângerii după ei. Ne mai mirăm şi ne revoltăm că vin sălbăticiunile peste noi! Nu uitaţi, noi am fost primii care ne-am dus peste ele, le-am distrus casa, habitatul, le culegem cu furie toate roadele pădurii şi nu mai au ce mânca”, a mai spus dr. Velisar.
Primarul Bogdan Codreanu: ”La noi sunt oameni gospodari!”
Îl întrebăm pe primarul de Pojorâta, Bogdan Codreanu, ce explicaţie poate fi pentru transformarea pădurii în groapă de gunoi. Prima reacţie este că ”nu gospodarii din Pojorâta şi Valea Putnei aruncă gunoaie în pădure”. ”La noi sunt oameni gospodari, fiecare strânge gunoiul menajer şi îl scoate la poartă lunea, de unde este preluat de operatorul de salubritate. Avem un serviciu de salubritate funcţional şi lunar factura pentru deşeuri plătită de primărie este de cel puţin 10.500 de lei. Marea majoritate a cetăţenilor au contract de salubritate, taxa de salubrizare este achitată de peste 90% dintre locuitori, nu fac ei aşa ceva”, afirmă Bogdan Codreanu. Este însă greu de crezut că mormanele de gunoi menajer care sufocă pădurea provin din gospodării din Vatra Dornei, Suceava sau Rădăuţi.
Primarul ne spune că drumul comunal din zona Chilia este în responsabilitatea administraţiei locale, însă pădurile din zonă sunt toate proprietate privată şi sunt supravegheate atât de angajaţi ai ocolului silvic, cât şi de jandarmeria montană, care patrulează frecvent.
În faţa imaginilor de la faţa locului, acceptă totuşi că depozitarea gunoaielor în pădure este o problemă reală şi serioasă şi dispune primele măsuri: verificarea firmelor care au efectuat exploatări în zonă şi obligarea de a colecta cauciucurile de TAF-uri abandonate în pădure şi pe cursul de apă, ridicarea gunoiului, verificarea existenţei contractelor de salubritate la locuinţele şi casele de vacanţă din apropierea Pârâului Chilia, precum şi instalarea unei bariere pentru acces controlat.
Primele măsuri de salubrizare au fost dispuse încă de ieri, de primar
”În mod evident, gunoaiele astea nu au fost aduse cu sacoşa şi nici cu căruţa. Cel mai probabil, cu un tractor. Am discutat şi cu cei de la ocolul silvic, să instalăm o barieră, de care să se ocupe paznicul de la ocol. Sper să gestionăm bine această problemă, de acum încolo”, ne-a declarat primarul Codreanu.
Ieri după-amiază, edilul de la Pojorâta ne-a trimis şi primele imagini cu acţiunea de salubrizare pe care a început-o imediat după plecarea noastră. El a spus că această activitate va continua şi că întreaga zonă va fi mult mai bine monitorizată pentru că ”Pojorâta este o comună de oameni gospodari, care ţin la curăţenie şi nu accept să ne facă de râs unii care n-au respect faţă de natură şi de semenii lor”.
