Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Deputatul ALDE de Suceava Alexandru Băişanu a iniţiat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416 din 18 iulie 2001, privind venitul minim garantat. Printre principalele propuneri ale deputatului Alexandru Băişanu se numără pierderea ajutorului social în situaţia în care persoanele care beneficiază de acesta muncesc fără forme legale sau refuză un loc de muncă.
În susţinerea proiectului său, Alexandru Băişanu precizează în expunerea de motive că în România ultimilor ani protecţia socială este din ce în ce mai importantă atât din prisma autorităţilor, cât şi pentru beneficiarii formelor suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale sau familiale obţinute din muncă.
Băişanu a explicat că din acest motiv a fost concepută şi aplicată Legea privind venitul minim garantat, o lege foarte utilă în special pentru persoanele care trăiesc la limita subzistenţei.
„Venitul minim garantat a suscitat discuţii aprinse încă de la introducerea sa în 2001, fiind în repetate rânduri contestat pentru impactul nefast pe care îl generează asupra funcţionării normale a pieţei muncii din ţara noastră”, a precizat Băişanu. El a spus că în România există aproape şapte milioane de persoane asistate social, adulţi şi copii. „Deşi se plâng de sărăcie, mulţi dintre aceştia nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat decât să se angajeze. Cel mai recent caz este cel sesizat de autorităţile prahovene, după ce au constatat că 800 de oameni au renunţat la hrana pe care o primeau de la cantina socială, după ce aceasta a fost condiţionată de un număr de ore prestate de către asistaţi, în folosul comunităţii. Dintre aceştia, cel puţin jumătate au refuzat să muncească într-o lună, cât un muncitor obişnuit într-o săptămână, mai exact 5 zile”, a mai adăugat deputatul ALDE de Suceava.
El a precizat că potrivit datelor statistice oferite de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care arată multe despre intenţia unora dintre asistaţi de a-şi găsi un venit propriu, preferând banii statului şi nu un loc de muncă stabil care să le aducă un salariu decent.
„Statul nu ar mai trebui să încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci mai degrabă ar trebui să se implice în angajarea acestora. Asistenţa socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneşi care nu vor să muncească, fără să se gândească însă că acei bani vin de fapt din buzunarul semenilor lor, care trag pe brânci pentru un ban cu ajutorul căruia să îşi asigure pâinea zilei de mâine, ci să-i ajuţi pe cei cu adevărat marginalizaţi care nu au nici o şansă în societate”, consideră Alexandru Băişanu.
Băişanu propune ca în situaţia în care dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate, primarul să emită un ordin de încetare a acestui drept
În aceste condiţii, el a arătat că proiectul său de lege prevede ca pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor acestei legi, toate persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară să aibă obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. În acelaşi timp, Băişanu propune ca persoanele despre care se dovedeşte că muncesc fără formă legală să îşi piardă dreptul de a primi ajutor social. O altă modificare propusă de deputatul ALDE de Suceava face referire la situaţia în care o persoană care beneficiază de ajutor social refuză un loc de muncă oferit. „Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social. De asemenea, refuzul unui loc de muncă oferit şi/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutorul social”, se precizează în proiectul iniţiat de Alexandru Băişanu. Parlamentarul sucevean mai propune introducerea unui nou articol în lege în care se reglementează faptul că pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, familiile şi persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel puţin şase luni, au obligaţia să îşi achite impozitele şi taxele faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, potrivit prevederilor legale.
Nu în ultimul rând, prin proiectul iniţiat de Alexandru Băişanu se propune ca în cazul în care se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenţa familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora, primarul emite dispoziţie de încetare a dreptului, pe care o transmite directorului agenţiei teritoriale în vederea emiterii deciziei de încetare a plăţii ajutorului social şi verifică cauzele care au generat această situaţie.
