Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Răcirea vremii le aduce, în fiecare an, sucevenilor ale căror locuinţe sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare aceeaşi problemă: dacă vor avea căldură şi apă caldă în case. Separarea producţiei agentului termic de transport şi distribuţie şi asigurarea activităţii de termoficare de către firme private, vândute populaţiei ca metoda-minune prin care vor scăpa de ameninţarea frigului în case, s-a dovedit o iluzie. Singura schimbare pe care o resimt abonaţii la sistemul de termoficare prin trecerea de la Termica la Bioenergy - Thermonet este majorarea facturilor. Avariile sunt frecvente, la revizia de vară apa caldă tot se întrerupe, iar promisele contracte individuale cu abonaţii nu au nici o şansă reală să devină realitate. Nu mai departe de primăvara acestui an, acţionarul principal al Thermonet, Adrian Bodea, preşedintele companiei Adrem Invest, anunţa la Suceava introducerea unui sistem inovator de contorizare individuală, care nu mai este utilizat nicăieri. L-am întrebat, ieri, pe directorul general al Thermonet, Mugur Corlăţan, ce ar presupune, de fapt, tehnic şi financiar, contorizarea individuală, solicitată înainte de licitaţia pentru desemnarea operatorului de transport-distribuţie, şi de Primăria Suceava. Succint, pentru distribuţia pe orizontală a agentului termic ar fi vorba de o nouă instalaţie în fiecare apartament, similară celei care se realizează la montarea centralelor pe gaz – conducte în apartament, calorifere şi coloane pe casa scărilor, contoare. Investiţia din locuinţe ar trebui suportată, logic, de proprietarul casei, iar dincolo de pragul casei, de altcineva. De asemenea, pentru a fi sistemul funcţional, absolut toţi locatarii ar trebui să-l utilizeze. Fără manoperă, doar materialele ar costa, potrivit estimărilor directorului Corlăţan, aproximativ 2.500 de lei/apartament. Înmulţit cu cele 17.300 de locuinţe, câte erau în primăvară racordate la sistemul centralizat, ar rezulta o investiţie de aproximativ 9,4 milioane de euro.
Cine o face? Nu se ştie.
Thermonet nu şi-a asumat obligaţia contractelor individuale
Directorul Thermonet recunoaşte că, şi dacă s-ar găsi cineva să aloce aceşti bani, tehnic ar fi dificil de realizat şi asta nu doar pentru că este necesar acordul a 100% locatari dintr-un bloc, ci şi pentru că schimbarea instalaţiei termice presupune şi alte costuri ulterioare, cum ar fi, de exemplu, zugrăvitul. Lipsa de viabilitate a unui astfel de proiect reiese şi din faptul că nici măcar noile blocuri construite în oraş prin ANL nu au prevăzută distribuţia orizontală a agentului termic, ci instalaţia este tot în sistem clasic, verticală. Întreb dacă obligaţia contractelor individuale nu a fost o condiţie prevăzută în caietul de sarcini la licitaţie şi Mugur Corlăţan spune că nu, a fost ”doar o recomandare în anexa nr. 5-4”. ”Ne dorim să reuşim să ajungem să putem încheia măcar convenţii individuale”, afirmă directorul general al firmei, care ar da posibilitatea operatorului să obţină accesul în locuinţe pentru debranşare, în cazul restanţierilor la plata facturilor.
În ceea ce priveşte investiţiile la care s-a angajat Thermonet, la preluarea sistemului, Mugur Corlăţean spune că, din 15 octombrie 2015 şi până în prezent, investiţii din surse proprii se ridică la aproximativ 1,5-1,6 milioane de lei. În ce? ”Nu doar în ţevi, ci şi în logistică de funcţionare şi în transmisia de date. Noi am concesionat acest sistem şi avem obligaţia de a-l întreţine. Trebuie doar să reparăm şi să facem sistemul funcţional, investiţiile în reţele şi în punctele termice le face primăria”, a fost răspunsul.
O parte din investiţiile la care s-a angajat municipalitatea au fost făcute – schimbări de reţele şi modernizarea a mai puţin de jumătate dintre cele 49 de puncte termice. Pe reţele, pierderile medii sunt de 40-45%, dar vara, când consumul de agent termic este redus şi stagnează în coloane, ajung şi la 75%. În acelaşi timp, pierderea acceptată de ANRSC este de 24%.
Datoriile pe care asociaţiile de proprietari le aveau către Thermonet la 30 septembrie a.c. erau de 720.000 de lei, iar datoria Thermonet către producătorul de energie termică, Bioenergy, este de aproximativ 4 milioane de lei. Plata faţă de ceilalţi furnizori şi plata salariilor sunt la zi.
”Momentan, suntem pe pierderi. Ne-am asumat că 5 ani nu suntem rentabili. Firma este susţinută pe banii acţionarilor”, declară Mugur Corlăţan.
Întrebarea care vine firesc: unde este atunci afacerea? Este Thermonet o societate de caritate?
Nicidecum.
”Investiţia în pierderi”, concept de afaceri declarat de Thermonet
Concesiunea transportului şi distribuţiei este pe 20 de ani, cu drept de prelungire încă 10 ani. ”Obiectivul este ca Thermonet să nu consume bani, să protejeze centrala (n.r. Bioenergy). Dacă ar veni cei 4,5 milioane de lei subvenţia în avans, aproape am ajunge cu datoria către Bioenergy la zi”, afirmă şeful Thermonet.
Practic, schimbarea esenţială pe care a adus-o schimbarea operatorului Termica SA, care avea acţionar unic Consiliul Local Suceava, cu Thermonet, care are aproximativ acelaşi acţionariat ca firma-mamă, Bioenergy, este că banii încasaţi din plata facturilor şi din subvenţii sunt viraţi către aceasta din urmă. Pentru Termica, efectuarea plăţilor către Bioenergy nu era o prioritate. Prin înfiinţarea vehiculului Thermonet, acţionarii s-au asigurat că banii plătiţi de suceveni şi de municipalitate ca subvenţie la preţul gigacaloriei pentru populaţie ajung în contul centralei de producţie a agentului termic.
De altfel, în primăvară chiar administratorul unic Adrian Bodea declara că ”cea mai importantă investiţie pe care o facem este în acoperirea pierderilor, care sunt de circa 4 milioane de lei pe an şi pe care ni le-am asumat”.
Dacă primăria îşi va onora angajamentul de a reabilita 100% reţeaua de transport şi distribuţie a agentului termic şi de a automatiza toate punctele termice şi dacă va funcţiona în Suceava un sistem ca cel care există deja în municipiul Botoşani, pierderile vor scădea sub 10%. Tot în astfel de condiţii, numărul optim de angajaţi ar fi de circa 80.
Estimările acţionariatului consideră perspectiva rentabilă.
Deocamdată, automatizarea parţială a punctelor termice a redus numărul de salariaţi la 120. Mugur Corlăţan ne-a declarat că, în următoarea perioadă, vor fi disponibilizaţi 23 de angajaţi, majoritatea cititori şi operatori reţele, dar şi o parte din personalul TESA. Din 157 de salariaţi, câţi au fost iniţial preluaţi de la Termica, vor rămâne 120, o parte părăsind firma anterior.
Locurile lor de muncă, la fel ca şi căldura şi apa caldă din casele sucevenilor, depind în mare măsură de subvenţiile plătite de municipalitate şi de regularitatea cu care abonaţii la sistemul de termoficare centralizat îşi plătesc facturile.
