La spitalele din Fălticeni, Rădăuţi şi Vatra Dornei, numărul prezentărilor la Urgenţă a scăzut cu până la aproape 10.000 pe an

Analiza dinamicii prezentărilor în unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor din judeţul Suceava, luând ca ani de referinţă 2012 şi 2016, arată că trei dintre instituţiile medicale municipale au pierdut din adresabilitate, foarte mulţi pacienţi alegând să meargă direct la Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Cauzele sunt multiple şi o parte dintre acestea au reieşit dintr-o dezbatere organizată, la sfârşitul săptămânii trecute, cu managerii de spitale şi autorităţile judeţene. Pe de o parte, lipsa medicilor specialişti în medicina de urgenţă şi în alte specialităţi, precum anestezie-terapie intensivă, cardiologie, neurochirurgie, în teritoriu şi concentrarea acestora în spitalul judeţean, iar pe de altă parte, diversificarea şi standardul serviciilor medicale din Spitalul de Urgenţă din Suceava sunt motivele cel mai des invocate atât de pacienţi, cât şi de medici.

Spre exemplificare, la Spitalul de Urgenţă din Suceava, în 2012 au fost 71.943 de prezentări, iar în 2016 numărul acestora a ajuns la 93.625, anul acesta urmând să treacă de 100.000.

La Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, numărul de prezentări în Compartimentul de Primiri Urgenţe (CPU) a crescut uşor, de la 15.970, în 2012, la 16.787, anul trecut. La Spitalul Municipal Fălticeni, la 25 de km de Suceava, numărul de prezentări din 2016 a scăzut semnificativ nu doar faţă de anul 2013, de la 28.043 de pacienţi, la 19.890 pacienţi, ci şi faţă de anul 2012, când au fost 20.535 de pacienţi care s-au adresat CPU.

O situaţie similară înregistrează şi Spitalul Municipal Rădăuţi, care a avut în anul 2012 un număr de 36.491 de prezentări în CPU şi doar 28.200 de prezentări în 2016. Spitalul nu are nici un medic urgentist, iar CPU are 200 mp. Cabinetul de primiri urgenţe are 18 mp.

Pentru comparaţie, UPU Suceava are 11 medici urgentişti şi peste 2.000 mp.

Spitalul Municipal Vatra Dornei a avut o creştere spectaculoasă a numărului de prezentări, din 2012 - 3.062, în 2013 – 22.676. În 2016, a avut, însă, mai puţin, doar 20.112. Tot o reducere a numărului de prezentări în CPU a înregistrat şi Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, de la 1.364, în 2012, la 1.012, în 2016. Vârful a fost în 2014, cu 1.832.

A crescut, în schimb, adresabilitatea către compartimentele de primiri urgenţe din Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc, de la 2.139, în 2012, la 2.680, în 2016; Spitalul Orăşenesc Gura Humorului, de la 10.312, în 2012, la 12.265, în 2016, şi la Spitalul de Boli Cronice Siret, de la  2.644, în 2012, la 3.703, în 2016.

Presiunea foarte mare pe Spitalul de Urgenţă Suceava face ca un doctor să consulte 30-50 de pacienţi pe tură.

·        Urgenţa este dată de cea mai severă stare patologică pe care o are pacientul la momentul triajului

Problemele pentru care pacienţii se adresează medicilor din UPU sunt dintre cele mai diverse, de la urgenţe reale până la simple dureri de cap sau abdominale sau pentru administrarea unui vaccin. Numărul mare de pacienţi şi problemele de sănătate care nu intră în categoria urgenţe fac să crească  timpul pe care bolnavii trebuie să-l petreacă în UPU până la primul contact cu medicul, mai ales în cazul celor din categoria cod albastru sau alb. Este important de ştiut este că ”grad de urgenţă” nu este acelaşi lucru cu severitatea afecţiunii. La triajul care se efectuează la prezentarea unui pacient în UPU se evaluează starea clinică şi durerea, corelate cu vârsta şi antecedentele acestuia, stabilitatea tensiunii arteriale, frecvenţa cardiacă şi respiratorie, temperatura, saturaţia în oxigen, glicemia, potenţialul de agravare a stării, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării unor investigaţii. Toate acestea, precum şi alte date considerate relevante conduc la stabilirea priorităţii cu care un pacient este asistat şi nivelul de asistenţă necesară acestuia. Deci medicul din UPU evaluează urgenţa, elementul care pune în pericol viaţa pacientului şi rezolvă problema pe moment; investigaţiile şi tratamentul ulterior sunt efectuate de medicul specialist şi/sau medicul de familie. Categoria de urgenţă în care este încadrat pacientul este dată de cea mai severă stare patologică pe care o prezintă în momentul triajului.

·        Semnificaţia codurilor atribuite pacienţilor în UPU

Primul nivel este de cod roşu, când pacientul are nevoie pe loc de intervenţie salvatoare de viaţă. Intră direct la resuscitare, cu medic şi asistent imediat. Aici se încadrează pacientul în stop cardio-respirator, cel sever traumatizat care nu răspunde la stimuli verbali, pacientul cu intoxicaţie medicamentoasă cu tensiune scăzută/inconştient, insuficienţă respiratorie severă, convulsii.

Nivelul II este de cod galben, alocat pacientului critic. Pacientul este preluat de asistent imediat, iar un doctor trebuie să-l vadă în mai puţin de 15 minute. Aici se încadrează pacientul cu traumatism cranio-cerebral sever, cu alterarea conştienţei, traumatismele severe, status mental alterat, expunerea la substanţe chimice: ochi, reacţii alergice severe, durere abdominală intensă non-traumatică, la pacienţi peste 50 de ani, durere de spate, supradoză (conştient)/sevraj, hemoragii digestive grave, AVC cu deficit major, criză severă de astm, respiraţie dificilă, hemoragie vaginală acută, cu durere şi semne vitale alterate, vărsături şi/sau diaree, suspiciuni de deshidratare, semne de infecţie gravă, chimioterapie sau imunodeprimare, febră mai mare de 38 grade Celsius la copiii mai mici de 3 luni, episod psihotic acut, hipo sau hiperglicemie în diabet, dureri puternice de cap, agresiunea sexuală. Urgenţă de cod galben este şi orice problemă a nou-născutului mai mic de 7 zile.

De Nivel III, cod verde (urgent) este pacientul cu funcţii vitale stabile. Pe actualul protocol necesită să fie preluat de un asistent şi un doctor în maximum 30 de minute. În viitorul protocol, timpul probabil se va dubla. Aici se încadrează traumele moderate, abuzul, agresiunea, probleme de dializă, criza moderată sau uşoară de astm, dispneea moderată, durerea toracică fără istoric de boală cardiacă, hemoragia digestivă şi vaginală cu semne vitale normale, convulsiile (conştient la sosire), psihoza acută/tentativa de suicid.

Nivelul IV, de cod albastru, este non-urgent. Este pentru pacientul care prezintă funcţii vitale stabile şi are un timp maxim de preluare în zona de tratament de 60 de minute, la ora actuală, probabil dublu sau chiar triplu după noul protocol. Se încadrează aici pacientul cu traumatism cranio-cerebral, conştient, cu traumatisme minore, durere abdominală acută, sângerare din ureche, durere toracică fără insuficienţă respiratorie, vărsături şi diaree la copii peste 2 ani, fără deshidratare, tentativă de suicid/depresie, reacţie alergică minoră, corp străin intracornean, durere de spate cronică, infecţii acute ale căilor superioare, durere de cap (non migrenă) cronică.

 Nivelul V, cod alb este alocat pacientului care NU necesită asistenţă medicală de urgenţă. Este vorba, de fapt, despre un consult. Timpul maxim de preluare în zona de tratament de către asistent şi doctor este acum de 120 de minute. Codul alb revine persoanelor care se prezintă în UPU cu traumatisme minore mai vechi de 24 de ore, angină fără simptome respiratorii, diaree fără vărsături şi deshidratare, menstruaţie, simptome minore, dureri abdominale cronice, afecţiuni psihiatrice.

Codul celor cinci culori este afişat în triaj la UPU, iar pacienţii şi aparţinătorii primesc informaţii despre timpii de aşteptare la Biroul Pacientului. Precizăm că timpii de aşteptare pot suferi modificări în condiţiile în care apar pacienţi de cod roşu, care sunt preluaţi imediat.