În ultimele zile, grupuri numeroase de culegători şi vânzători de ciuperci au fost amendate de poliţişti. Pe lângă amenzi mari, comercianţii de la marginea drumului au rămas şi fără cantităţile importante de ciuperci pe care încercau să le vândă. Acţiunile poliţiei au stârnit foarte multe discuţii, cele mai multe opinii fiind că aceşti culegători sunt oameni amărâţi, care câştigă cu greu un ban şi care ar trebui lăsaţi în pace.
Având în vedere aceste reacţii, am solicitat conducerii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava precizări referitoare la motivele acestor acţiuni de control concentrate, în condiţiile în care în anii anteriori pe aceşti comercianţi nu i-a întrebat nimeni de „sănătate”.
Argumentele legate de încălcarea legii
Poliţiştii au enumerat o serie întreagă de motive, de la încălcări ale legii şi până la protecţia sănătăţii publice şi a siguranţei traficului rutier.
Comisarul Ionuţ Epureanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, a declarat că aceste acte de comerţ de la marginea drumului încalcă în primul rând Legea 12/1990, privind actele de comerţ ilicit. În mod normal, ciupercile pentru comerţ se strâng de către firme autorizate, care participă la licitaţii şi care deţin centre de colectare verificate şi au aviz de la un inspector de sănătate publică.
În baza acestei legi, 12/1990, s-au aplicat şi amenzi, iar ciupercile au fost confiscate.
În plus, mai există şi Legea 30/2006, privind regulile de sănătate publică la folosirea ciupercilor de floră spontană. Această lege stipulează că actele de comerţ, prelucrare, precum şi utilizarea în alimentaţie a ciupercilor din flora spontană sunt permise numai după ce au fost controlate şi stabilite ca fiind comestibile de către un inspector specializat în domeniul sănătăţii publice. Sigur că aici se pune întrebarea câte din ciupercile vândute în diferite medii, în pieţe de exemplu, trec printr-un astfel de control.
Cazurile de intoxicaţi cu ciuperci
Totuşi, marea problemă este că în cazul celor care vând ciuperci la marginea drumului aceştia nu pot fi identificaţi în cazul unei eventuale intoxicaţii prin otrăvire.
Numai la finele săptămânii trecute, sâmbătă şi duminică, şase persoane au ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, cu intoxicaţii provocate de consumul de ciuperci, iar pentru patru dintre acestea medicii au decis internarea.
Voiajorii care se deplasează dintr-o localitate în alta, greu de monitorizat şi de depistat în caz de infracţiuni
Pentru poliţie, problemele cu aceşti culegători sunt legate de faptul că, fiind voiajori, nu pot fi monitorizaţi, iar în caz de comitere de infracţiuni sunt greu de depistat. Prezenţa lor în alte localităţi poate duce la declanşarea de conflicte, chiar dacă aceştia nu sunt neapărat agresivi. Aceştia se deplasează de regulă cu trenul, în grupuri mari, iar adesea au fost probleme legate de deranjarea călătorilor şi de faptul că au refuzat să-şi cumpere bilete.
Unul dintre ei a fost identificat recent ca autor al unei tâlhării la Vatra Dornei. Anul trecut, în tabăra de culegători de la Cârlibaba a avut loc un viol în grup, victima fiind tot o culegătoare. Pentru a fi corecţi până la capăt trebuie să spunem că aceste exemple date de poliţie sunt totuşi cazuri izolate, fără îndoială cei mai mulţi dintre aceşti culegători vrând doar să facă un ban cinstit şi muncit.
Culegătorii se expun riscului de accidente, stând la marginea unor drumuri intens circulate
Comisarul Ionuţ Epureanu a mai declarat că „prezenţa acestor persoane la marginea drumului înseamnă şi un risc mare de a fi implicate în accidente rutiere, mai ales că de multe ori sunt însoţite şi de copii. Comerţul de acest gen este interzis şi de OG 43/1997, privind regimul drumurilor şi siguranţa traficului rutier”.
În cazul nefericit în care un şofer ar pierde controlul asupra volanului şi ar intra într-un grup de comercianţi de la marginea drumului, consecinţele ar fi deosebit de grave.
În fine, poliţiştii spun că sunt şi sesizări de la clienţi nemulţumiţi, care au reclamat că bureţii pe care i-au cumpărat erau arătoşi doar deasupra, iar dedesubt, de calitate foarte proastă.
Acţiune cu scandal, faţă de 15 comercianţi de ciuperci
Ultima acţiune de amploare a poliţiştilor a fost la începutul acestei săptămâni.
Un control efectuat de un echipaj din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Gălăneşti, care acţiona pe un traseu din comuna Vicovu de Jos, a dus la identificarea a nu mai puţin de 15 persoane care comercializau ciuperci şi fructe de pădure. La încercarea poliţiştilor de a-i legitima pe comercianţi, aceştia au refuzat prezentarea actelor de identitate. Mai mult de atât, cei vizaţi au început să devină agresivi cu poliţiştii, provocând un adevărat scandal în zona intersecţiei unde vindeau ciuperci. În urma atmosferei ostile create, poliţiştii au fost nevoiţi să solicite întăriri din partea altor echipaje de poliţie aflate în patrulare în zonele apropiate. Cu ajutorul poliţiştilor sosiţi la faţa locului, oamenii au fost transportaţi la sediul Secţiei de Poliţie Rurală Gălăneşti, unde au fost audiaţi. Pe numele unora dintre aceştia, care s-au comportat mai agresiv, au fost aplicate opt amenzi în valoare totală de 4.500 de lei, în acelaşi timp fiind confiscată şi cantitatea de 114 kg de ciuperci, care a fost predată Ocolului Silvic Marginea.
150 de lei amendă pentru kilogramul de ciuperci
Într-o altă acţiune, de la începutul acestei luni, un control efectuat pe DN 17, între localităţile Păltinoasa şi Pojorâta, a dus la identificarea a patru comercianţi de ciuperci. Ceea ce atrage cel mai mult atenţia este valoarea mare a amenzilor, raportat la cantităţile de ciuperci pe care încercau să le vândă respectivii. Cei patru au încasat amenzi de 5.000 de lei, în condiţiile în care aveau asupra lor în total aproape 35 de kilograme de ciuperci. Ar rezulta, aşadar, că pentru fiecare kilogram de ciuperci amenda a fost de aproape 150 de lei.
Poliţiştii spun că nu au ceva anume cu cei care culeg ciuperci şi apoi le vând la marginea drumului, dovadă că au făcut şi confiscări mai mari de ciuperci, în urma unor transporturi făcute în numele unor societăţi, dar fără acte de provenienţă.