Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Megadosarul demarat în urmă cu cinci ani de procurorii din Braşov şi care îi priveşte şi pe mai mulţi şefi de tren şi conductori din Suceava se soluţionează în hopuri mici. Zilele trecute, Tribunalul Iaşi a pronunţat o hotărâre de condamnare faţă de una din cele 21 de persoane puse sub acuzare la finele lui 2012. Este vorba de Cornelia Lommer, care a fost găsită vinovată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată. Femeia a fost condamnată la 2 ani de închisoare, iar judecătorul a decis suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani. În plus, instanţa a decis că nu mai poate ocupa funcţia de conductor de tren, în exerciţiul căreia a comis faptele. Interesant este că din cele patru acte materiale de luare de mită, Cornelia Lommer s-a ales cu suma de 31 de lei, bani care i-au fost confiscaţi.
O altă condamnare din acest „lot” a vizat-o în urmă cu doi ani pe Mihaela Antonela Miculeac, conductor de tren. Şi în acest caz procesul s-a derulat pentru dobândirea, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, a sumei de 30 de lei.
În ciuda prejudiciului extrem de mic, Miculeac a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru infracţiunea de luare de mită şi la 1 an şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Cele două pedepse au fost contopite, astfel că inculpatei i s-a aplicat o condamnare de 2 ani şi 6 luni de închisoare.
Magistraţii au decis ca pedeapsa să fie suspendată sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni de zile. Instanţa a mai stabilit că inculpatei îi este interzis dreptul de a exercita funcţia de conductor de tren pe o perioadă de doi ani de zile.
Situaţia este aproape trasă la indigo şi în cazul lui Constantin Ciubotaru. În 2012 acesta ocupa funcţia de conductor de tren, iar acuzaţiile aduse vizează tot patru infracţiuni de luare de mită, suma totală fiind de 40 de lei. Constantin Ciubotaru a fost condamnat în 2015 de Tribunalul Braşov la 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere şi i s-a interzis să exercite profesia de conductor de tren pentru o perioadă de 3 ani.
Emilian Gavrilă, trimis în judecată tot pentru luare de mită, a fost condamnat de Tribunalul Braşov la 2 ani şi 6 luni de închisoare, însă pedeapsa este suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni. În acest termen bărbatul are o serie de obligaţii stricte, inclusiv prestarea a 60 de ore de muncă în folosul comunităţii. Judecătorii de la Tribunalul Braşov au mai decis în cazul acestuia interzicerea exercitării profesiei de conductor de tren timp de doi ani de zile. Suma dobândită în acest caz a fost de 80 de lei.
Pentru alte persoane procurorii încă nu au luat nici o decizie
Interesant este că deşi unii „naşi” de tren au fost deja condamnaţi, în unele situaţii de mai bine de doi ani, pentru alţii dosarul încă nu a trecut de cercetarea de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov. În urmă cu trei ani, reprezentanţii acestei instituţii au anunţat lista celor care aveau calitatea de inculpat în dosar.
Este vorba de Constantin Ciubotaru, Emilian Gavrilă, Dumitru Aslam, Ilie Boştiog, Marius Semean, Marius Marcean, Constantin Şchiopu, Geta Bergheva, Romulică Şutu, Costel Piticariu, Sorin Ceviuc, Dumitru Bălan, Cornelia Lommer şi, dintr-un lot mai nou, Nicolai Petre Luca, Constantin Sabie, Mihaela Miculeac, Dumitru Lupu, Dan Rusu, Dănuţ Moţoc, Vasile Morari şi Iulian Stroi.
După cum se poate observa, pentru patru dintre persoane, Cornelia Lommer, Mihaela Miculeac, Constantin Ciubotaru şi Emilian Gavrilă, dosarele s-au finalizat, în timp ce pentru celelalte 17 nu s-a întocmit rechizitoriul şi nici nu s-a comunicat vreo altă soluţie de scoatere de sub urmărire penală.
În faza preliminară a anchetei au mai existat şi alte nume de şefi de tren sau de conductori care au fost cercetaţi în dosarul penal al procurorilor din Braşov, însă doar cei amintiţi mai sus mai figurează acum ca inculpaţi. Interesant este că toate dosarele finalizate până acum au fost trimise separat în instanţă, pentru fiecare inculpat în parte, deşi infracţiunea reţinută acestora este aceeaşi: luare de mită.
Mecanismul mitei luate de la călători şi împărţită superiorilor
Ancheta în cazul celui mai mare dosar de corupţie în rândul personalului CFR a început în mare forţă la finele lui octombrie 2012. Peste o sută de şefi de tren sau secunzi ai acestora, conductorii, au fost urcaţi în microbuze şi autocare şi duşi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, pentru a fi audiaţi. Mulţi dintre ai au petrecut 24 de ore în arest, în baza ordonanţelor de reţinere, după care au fost lăsaţi în libertate, însă cu diferite interdicţii, de a părăsi localitatea de domiciliu sau ţara.
Conform anchetei procurorilor, conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, de regulă jumătate din valoarea tichetelor, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Procurorii susţin că şpaga ajungea până la nivelul revizorilor.
Faptele de luare de mită au fost înregistrate de anchetatori, iar în 2012 se vorbea de aproximativ 200 de CFR-işti din ţară filmaţi în timp ce luau şpagă.
Un aspect important este că cei mai mulţi dintre şefii de tren şi conductorii din Suceava cercetaţi în acest dosar nu au mai lucrat pe posturile de controlori în trenuri, fiind retrogradaţi până la posturi de la întreţinerea liniilor. Unii au preferat să plece de la CFR, în timp ce alţii au acceptat să lucreze pe posturile inferioare pe care au fost repartizaţi până la finalizarea anchetelor care îi vizează.
