Relocarea gunoaielor aflate în momentul de faţă pe cele cinci gropi temporare din judeţul Suceava la noul depozit ecologic de la Moara ar putea să provoace adevărate dezastre ecologice. Avertizarea a fost făcută de directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Vasile Oşean, în cadrul şedinţei de ieri a Colegiului Prefectural. Vasile Oşean a atras atenţia că există „un mare pericol” care poate să apară în momentul în care vor începe lucrările pentru mutarea deşeurilor de pe actualele depozite temporare. „Aceste depozite funcţionează de trei, patru ani, iar în momentul în care se va intra cu excavatoarele pentru a scoate şi a muta deşeurile va fi o poluare reală a aerului cu acele gaze care s-au acumulat în decursul timpului”, a spus Vasile Oşean. Discuţiile pe această temă au avut loc după ce prefectul judeţului Suceava, Mirela Adomnicăi, a atras atenţia că până în momentul de faţă, în cele cinci gropi temporare deşeurile au fost depozitate fără a fi sortate.
Pe de altă parte, directorul executiv al APM Suceava a spus că o altă mare problemă va fi şi cea a umplerii depozitului ecologic de la Moara după ce vor fi aduse toate deşeurile din cele cinci gropi temporare din judeţ. „Relocând toate deşeurile care sunt depozitate în prezent în cele cinci gropi, celula existentă a depozitului de la Moara se va umple cel puţin pe jumătate, ceea ce înseamnă că se va reduce foarte mult şi perioada de exploatare a acesteia. Asta în condiţiile în care peste fiecare strat de deşeuri va fi turnat un strat de pământ, astfel încât umplerea se va face mult mai repede”, a mai explicat Vasile Oşean. El a arătat că pericolele de poluare a mediului, dar şi cel de umplere a gropii de la Moara s-ar putea evita în situaţia în care actualele depozite temporare vor fi închise în actuala lor locaţie.
Într-un raport prezentat ieri în cadrul Colegiului Prefectural, Vasile Oşean a amintit că în momentul de faţă depozitele de deşeuri conforme construite din comunele Moara şi Pojorâta nu sunt operaţionale. Astfel, prima celulă din depozitul Moara a fost realizată, însă nu este încă pusă în funcţiune, aceasta urmând să aibă o capacitate de aproximativ 1,38 milioane de tone şi preconizându-se că va funcţiona 10 ani.
Toate deşeurile vor trebui mutate în şase luni de la punerea în funcţiune a gropii de la Moara
Vasile Oşean a amintit că administraţia judeţeană a depus solicitarea de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Moara (CMID Moara), iniţiind în acelaşi timp şi procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului „Delegare prin concesiune a gestiunii de administrare a depozitului de deşeuri, administrarea staţiei de sortare şi a centrului public de colectare din cadrul CMID Moara”. Făcând referire şi la depozitul de la Pojorâta, din pasul Mestecăniş, directorul APM Suceava a spus că acesta se află la un stadiu fizic de execuţie de 99%. „Decalajul de timp între sistarea activităţii depozitelor neconforme şi intrarea în funcţiune a celor două depozite zonale de deşeuri Moara şi Pojorâta cauzează o mare dificultate în gestionarea deşeurilor colectate şi impune adoptarea unor soluţii temporare până la rezolvarea problemei, şi anume spaţiile pentru stocarea temporară a deşeurilor. Ca şi în anii anteriori, deşeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar în spaţii special amenajate şi urmează să fie relocate pe depozitele ecologice, când acestea vor deveni funcţionale”, a spus Vasile Oşean.
El a arătat că în momentul de faţă există depozite temporare funcţionale în Ipoteşti, Gura Humorului, Fălticeni şi Ilişeşti. La acestea se adaugă şi municipiul Rădăuţi, unde pe lângă un depozit temporar mai există un spaţiu de stocare, tot temporar, dar pe care nu s-au mai transportat deşeuri din anul 2015.
Vasile Oşean a spus că în total, pe cele şase depozite se află aproape 367.000 de tone de deşeuri nepericuloase. El a spus că dacă actualele depozite nu vor fi închise în actuala locaţie, toată această cantitate de deşeuri va trebui relocată în groapa de la Moara, în şase luni de la punerea acesteia în funcţiune, potrivit prevederilor din autorizaţiile de mediu.