Zeci de credincioşi armeni au luat parte la hramul Bisericii „Sfânta Cruce” din Suceava

Zeci de credincioşi din comunitatea armeană au participat duminică la hramul Bisericii „Sfânta Cruce” din Suceava, cu dorinţa de rugăciune şi de sfinţire. Ca în fiecare an, în duminica cea mai apropiată marii sărbători a Înălţării Sfintei Cruci, armenii din comunitatea locală şi cei invitaţi de la parohiile armene din nordul Moldovei se adună pentru a se închina împreună şi pentru a-i cinsti pe cei care au pus temelia acestei biserici armeneşti, în urmă cu cinci secole.

Împreună, la rugăciune în Biserica „Sfânta Cruce”

Slujba a început în jurul orei 11.00, când credincioşii s-au adunat în biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie, oficiată de preotul paroh Torkom Azad Mandalian. În timpul slujbei, preotul a sfinţit apa şi o ghirlandă mare de flori de toamnă, realizată de femeile din comunitate, din care, la final, a luat fiecare câte un buchet care trebuie păstrat cu sfinţenie acasă. Adela Valter crede că aceste flori o ajută pe perioada întregului an: „Aceste flori le păstrăm pentru sănătate, pentru noroc în casă, pentru spor şi pace în general. Ele sunt un simbol al Zilei Crucii.” La finalul slujbei, cei din comunitatea armeană s-au adunat pentru o fotografie de grup în faţa clădirii comunităţii, după care au gustat cu toţii din bucatele pregătite special pentru hram de gospodinele din comunitate. Preotul Azad Mandalian, parohul Bisericii „Sfânta Cruce” ne-a mărturisit: „Astăzi este Ziua Crucii, care se serbează şi în Biserica Ortodoxă Română, numai că noi, armenii, o sărbătorim în duminica cea mai apropiată sărbătorii. În luna august, fiind ocupaţi cu hramul Mănăstirii Hagigadar, ne adunăm astăzi între noi, armenii, şi sărbătorim mai restrâns marea sărbătoare a Sfintei Cruci, printr-o întâlnire a comunităţii. În timpul slujbei din biserică, noi facem astăzi sfinţitul apei şi al florilor, iar apoi toată lumea gustă această ciorbă de urechiuşe, care se mănâncă numai la Suceava, cu tradiţia, cu specificul şi cu secretul condimentelor ei”.

Florile sfinţite îi apără pe credincioşi de furtuni

Obiceiurile legate de marea sărbătoare sunt specifice armenilor din Bucovina şi au fost transmise de generaţii. Corina Derla, cu activitate în cadrul Uniunii Armenilor, ne-a povestit că „acest obicei al Sfinţirii Florilor e un obicei specific armenilor din zona Bucovinei, pentru că aceste flori se usucă la icoană, iar atunci când sunt furtuni periculoase, armenii obişnuiesc să aprindă lumânarea de la Paşte și presară pe flacără puţin din aceste petale uscate, care au rolul de a feri de intemperii comunitatea. Specific sărbătorii este şi vestita ciorbă de urechiuşe presărată cu hurut, care se găteşte de două ori pe an, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului de la Biserica Hagigadar şi cu ocazia sărbătorii Sfintei Cruci, astăzi, la biserica cu acelaşi nume, construită în anul 1521, de către un armean”.

„Agangi Abur” sau supa de urechiuşe, mult aşteptată de credincioşi

După o noapte întreagă de fiert la foc încet, pe mesele credincioşilor şi-a făcut apariţia supa de urechiuşe, o mâncare cu specific local, mult aşteptată de credincioşi. Ioan Foit, preşedintele Uniunii Armenilor din Bucovina a povestit că „la praznicul de astăzi, de Înălţarea Sfintei Cruci, credincioşii primesc supa de urechiuşe, specifică armenilor, care se mănâncă fierbinte şi cu multă smântână. Urechiuşele sunt făcute din aluat cu umplutură din carne de vită, un pic condimentată, iar supa este îmbunătăţită cu hurut, un condiment specific zonei noastre, care se face din mai multe legume, flori şi iaurt, la foc mic, o zi şi o noapte. El presupune uscatul în pod al plantelor, apoi măcinarea lor, urmată de fierberea cu iaurt acru. Astăzi, de Înălţarea Sfintei Cruci, este un hram al comunităţii, mai restrâns, mai intim, iar specifică acestei zile este Sărbătoarea Florilor, care sunt sfinţite într-o mare ghirlandă.”

Alături de armenii din comunitatea suceveană, la sărbătoarea din acest an au fost invitaţi şi armeni din comunităţile existente în nordul Moldovei, din Botoşani, Roman şi Iaşi. Emanuel Nazaretian, credincios armean din Roman, ne-a spus: „Am venit astăzi fiind invitat la hramul Bisericii <Sfânta Cruce>, pentru că mai suntem puţini armeni şi încercăm să ne mai vedem la astfel de sărbători. Ne-am adunat din comunităţile armene mai ales din Moldova, pentru că trebuia să fim prezenţi şi noi la această mare sărbătoare. Nu ratăm nici o ocazie să stăm la masă, care pentru armeni este foarte importantă, să mâncăm supa de urechiuşe şi ce se va mai oferi la masa de hram.” Cândva foarte numeroasă, comunitatea armeană din oraşul Suceava numără astăzi circa 200 de persoane, la care se adaugă puţinii armeni care există în Gura Humorului, în Rădăuţi şi în Vatra Dornei.