Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Laptele şi cornul ar putea deveni o amintire pentru peste 1.500 de elevi suceveni, acestea urmând să fie înlocuite cu o masă caldă.
Patru şcoli din judeţ au fost propuse pentru programul pilot „Masă caldă pentru elevi”, Ministerul Educaţiei urmând să selecteze 100 de unităţi din ţară unde elevii vor avea asigurată, gratuit, o masă în timpul programului de la şcoală, în limita a 7 lei/zi/elev.
Cele patru unităţi sucevene înscrise în program sunt Şcoala Gimnazială Gulia, Şcoala Gimnazială Ulma, Şcoala Gimnazială Pătrăuţi şi Şcoala Gimnazială Moldova Suliţa. Aceasta din urmă a fost parte a proiectului şi în anul şcolar trecut, când Guvernul a selectat 50 de şcoli unde a demarat „Masă caldă pentru elevi”.
Programul a şchiopătat însă, iar primul semestru a fost un rateu total din lipsa normelor metodologice de aplicare. Cei peste 250 de elevi de la Moldova Suliţa au primit prima masă din program abia în luna mai, cu aproape nouă luni întârziere şi cu doar o lună înainte de finalul anului şcolar. Întrucât şcoala nu dispune de cantină sau sală de mese, masa a fost livrată în regim catering, elevii primind un sandvici cu şuncă sau carne de pui, caşcaval, un fruct şi legume.
Mese pentru elevii din zone izolate şi familii nevoiaşe
Programul „Masă caldă pentru elevi” vizează stimularea prezenţei la cursuri a elevilor şi reducerea abandonului şcolar în rândul familiilor afectate de sărăcie, fiind selectate şcoli din zone dezavantajate, cu elevi provenind din familii nevoiaşe.
„La Şcoala Gimnazială Ulma învaţă 325 de preşcolari şi elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a. Ne aflăm într-o zonă izolată, defavorizată din punct de vedere al locurilor de muncă, în plus, vorbim de familii numeroase, cu mulţi copii. Elevii pun preţ pe laptele şi cornul pe care le primesc, sunt consumate, pentru unii este singura masă de la şcoală. Cu siguranţă ar aprecia şi masa caldă”, a arătat Georgeta Chimiuc, directoarea Şcolii Gimnaziale Ulma, unitate candidată la acest program.
De cealaltă parte, la Pătrăuţi învaţă peste 800 de preşcolari şi elevi, din care circa 58% sunt romi.
„Aşteptăm şi noi un răspuns în ceea ce priveşte aprobarea. Ar fi un program bine-venit în şcoală”, a transmis Mihaela Grijincu, directoarea Şcolii Gimnaziale Pătrăuţi.
Referitor la program, Ministerul Educaţiei spune că acesta este parte a strategiei privind scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, care a fost în România de 18,51% în anul 2016.
„Programul ţine cont de creşterea rapidă şi alarmantă a numărului de elevi aflaţi în situaţie de eşec şcolar şi de numărul elevilor care abandonează şcoala, situaţii direct corelate cu condiţiile climaterice şi de mediu defavorabile, având în vedere numărul mare de preşcolari şi de elevi care de la domiciliu până la şcoală au de străbătut distanţe foarte mari”, mai arată ministerul de resort.
Tocăniţe, ciorbe, macaroane, piure şi friptură, în meniul elevilor
Potrivit proiectului, meniul elevilor este sugerat de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi ar putea include: supă de pui cu legume, ciorbă de văcuţă cu legume, legume cu piept de pui la grătar, mâncare de mazăre cu piept de pui, piure de morcov cu grătar de pui, piure de cartofi cu piept de curcan, ghiveci de legume cu pui, orez cu legume şi pui la tavă, sufleu de broccoli cu brânză, cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar, tocană de legume cu orez brun, piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume, omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) şi brânză telemea, sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor, ciuperci la cuptor umplute cu brânză, macaroane cu brânză, cartofi franţuzeşti (la cuptor cu brânză şi ou), quinoa cu legume, sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată), sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoşar, varză, morcov), salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală) etc.
