Desfăşurare de forţe cu zile şi nopţi de filaj şi urmărire, anulată în urma împăcării victimei cu infractorii

Incidentul petrecut în urmă cu câteva zile la Siret, în care doi indivizi care l-au înşelat pe administratorul unei case de amanet cu o sumă importantă de bani au fost lăsaţi în libertate, după ce victima şi-a retras plângerea, ridică o problemă destul de intens pusă în discuţie în ultima perioadă de timp: cea a încetării răspunderii penale a autorilor în urma împăcării cu victima. În ultimii ani au fost întâlnite nenumărate cazuri în care autori cercetaţi în mai multe dosare penale de furt, loviri, distrugere sau înşelăciune au scăpat de răspundere, în urma împăcării părţilor. Chiar dacă acest mod de ”rezolvare” a unor cazuri penale este permis de Codul Penal, el este contestat de mulţi procurori, care văd în asta o prevedere de care profită de cele mai multe ori infractorii recidivişti şi o piedică în înfăptuirea actului de justiţie.

O adevărată desfăşurare de forţe a dus doar la recuperarea legală a prejudiciului

Fapta de înşelăciune petrecută săptămâna trecută la Siret a dus la o adevărată desfăşurare de forţe din partea poliţiei. Pentru identificarea şi prinderea celor doi autori au fost angrenaţi sute de poliţişti, care au fost alertaţi pe întreg teritoriul judeţului. A fost nevoie de patru zile de anchetă, care au presupus filajul caselor de amanet din judeţ, decriptarea a zeci de ore de filmări ale camerelor de supraveghere din zonele de interes, precum şi informarea structurilor de poliţie din judeţele limitrofe în legătură cu fapta comisă de cei doi indivizi şi semnalmentele acestora. După identificarea maşinii cu care se deplasau cei doi indivizi, echipele de judiciarişti, formate din 20 de poliţişti, au fost pe urmele celor doi fugari, care se deplasau spre judeţele din vestul ţării. Echipajul unui vehicul de filaj a ajuns în zona Petea din vestul ţării, unde împreună cu poliţiştii sătmăreni a pus mâna pe cei doi bănuiţi de înşelăciune. După prinderea celor doi, au fost alocate resurse pentru preluarea suspecţilor şi transportul lor sub escortă la Suceava, unde au fost reţinuţi în arestul IPJ Suceava. În urma audierilor şi a recuperării prejudiciului de peste 11.000 de euro, bani care au fost înapoiaţi proprietarului, acesta şi-a retras plângerea împotriva celor doi autori, împăcându-se cu aceştia. Cei doi infractori de cetăţenie moldovenească au scăpat în acest fel de orice răspundere penală şi au fost lăsaţi în libertate, zădărnicind astfel munca atâtor poliţişti implicaţi în identificarea şi prinderea lor.  Poliţiştii au ajuns astfel în postura de recuperatori legali ai sumei de bani sustrasă în urma înşelătoriei. Asta în condiţiile în care acţiunea de prindere a necesitat consumul unor importante resurse materiale, care puteau fi folosite în alte activităţi.

Reprezentantul casei de amanet a fost amendat pentru nereguli constatate

În urma unui control efectuat în timpul zilei de marţi de o echipă de ofiţeri specialişti din cadrul Serviciului de Ordine Publică la sediul casei de amanet din oraşul Siret, aceştia au constatat unele probleme tehnice la sistemul de securitate al spaţiului. Ei au constatat că sistemul de alarmare împotriva efracţiei nu este întreţinut şi menţinut în stare de funcţionare, luându-se măsura aplicării unei sancţiuni contravenţionale în valoare de 2.000 de lei.

Cazurile de împăcare a părţilor, nenumărate în ultimii ani în judeţ

Statisticile din ultima perioadă arată că în fiecare an, zeci de dosare penale având ca obiect infracţiuni de furt sau înşelăciune s-au soluţionat prin împăcarea părţilor. Chiar dacă această prevedere a Codului Penal duce de multe ori, odată cu recuperarea prejudiciului pentru victime, la soluţionarea unor dosare de anchetă, cei care beneficiază de această prevedere sunt infractori recidivişti, pentru care furtul sau înşelătoria constituie un mod de viaţă. De cele mai multe ori, după ce aceştia au săvârşit zeci de furturi sau înşelăciuni, sunt prinşi de poliţişti, cu eforturi considerabile din partea acestora, în doar o parte din aceste fapte săvârşite. Dispunând de bani, aceşti infractori negociază direct sau prin intermediari cu victimele din cazurile depistate de oamenii legii, le înapoiază acestora contravaloarea prejudiciului sau chiar şi ceva în plus, din ce au adunat din furturile care nu au fost probate, de cele mai multe ori sub semnătură notarială, moment în care victimele îşi retrag plângerea. Această decizie a victimei, care poate fi luată uneori doar în urma unor intimidări, înlătură răspunderea penală a autorului, care ajunge din nou în libertate şi îşi reia activitatea de infractor. În urma unor asemenea modalităţi de soluţionare a dosarelor rămân investigaţiile costisitoare ale poliţiei, victime supuse stresului din cauza presiunilor exercitate asupra lor şi, ce e mai grav, infractori încurajaţi.

Presiuni asupra victimei şi încetarea răspunderii penale a infractorilor

Un exemplu de acest fel este cel dintr-un dosar în care au fost trimişi în judecată inculpaţii Cristian Filip Calancea, în vârstă de 30 de ani, din Sadova, Lucian Solomon, de 22 de ani, şi Gruia Mălin Lăcătuş, de 30 de ani, ultimii doi din Pojorâta, toţi cu antecedente penale în materie de furturi. La primul termen al procesului, procurorii s-au trezit că două victime ale furturilor, ultimele fapte pentru care cei trei au fost trimişi în judecată, s-au împăcat cu hoţii, dând declaraţii notariale în acest sens. Una din părţile vătămate, care a primit 1.000 de euro pentru a-şi retrage plângerea, a vrut la un moment dat să dea banii înapoi, moment în care s-a ajuns să se facă presiuni asupra ei. Din ancheta Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a rezultat că cei trei hoţi aveau un complice în libertate, Dănuţ Ioan Dariciuc, din Câmpulung Moldovenesc, care se ocupa de valorificarea bunurilor furate şi de intermedierea împăcărilor. Acesta a fost pus sub acuzare şi arestat preventiv pentru tăinuire la furt calificat şi favorizarea făptuitorului.

Astfel de cazuri, în care indivizi cu antecedente penale au scăpat de răspundere penală în urma împăcării cu victimele, au fost înregistrate la toate Parchetele de pe lângă Judecătoriile din judeţ şi îi încurajează pe autori să continue să fure. În urma acestor înţelegeri dintre infractori şi victime, poliţiştii şi procurorii care instrumentează cazurile şi muncesc luni de zile la anchetarea faptelor sunt transformaţi practic în recuperatori legali ai prejudiciilor.

În unele cazuri, hoţii au scăpat de răspundere penală chiar după ce au fost trimişi în judecată

Într-unul astfel de caz a fost vorba de treiindivizi cu antecedente penale, arestaţi preventiv şi trimişi în judecată pentru mai multe fapte, de la furturi şi infracţiuni la regimul rutier, la tâlhărie în formă agravantă şi ultraj. Unul dintre furturile comise de Sabin Beghean, de 23 de ani, Marian Pleşca, de 24 de ani, şi Nicolae Grosu, de 31 de ani,  a avut loc la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2015 la Rădăuţi, autorii fiind prinşi atunci de poliţişti după o urmărire de peste 20 de km în trafic şi după ce oamenii legii au fost nevoiţi să tragă 11 focuri de armă asupra maşinii celor trei infractori. Câteva luni de zile de anchetă a poliţiştilor şi procurorilor au fost anulate însă la primul termenul de judecată din data de 22 februarie 2016, când cei trei au reuşit să scape de dosarele penale de furt calificat, după ce victimele din cele două dosare au dat declaraţii notariale că s-au împăcat cu inculpaţii. Împăcarea părţilor este perfect legală, fiind permisă de actualul Cod Penal în cazul infracţiunilor de furt calificat, însă mai mult decât discutabilă. Mai mulţi procurori au atras atenţia că această prevedere reprezintă un real pericol în înfăptuirea justiţiei, iar argumentele acestora sunt incontestabile: hoţi recidivişti, care trăiesc din furat, contactează victimele prin intermediari, le restituie prejudiciul ori, mai grav, le intimidează, iar dosarele penale rămân fără nici o finalitate. Una dintre propunerile venite din partea anchetatorilor în privinţa modificării Codului Penal este ca împăcarea părţilor să nu fie posibilă în cazul celor care au antecedente penale în ceea ce priveşte fapta pe care au săvârşit-o. Achitarea prejudiciului ar trebui să fie cel mult un factor de reducere a pedepsei pentru infracţiunea comisă şi să nu înlăture răspunderea penală a făptuitorului.

Părerile sunt împărţite între cele două părţi ale baricadei

Părerea avocaţilor este însă un pic mai nuanţată în ceea ce priveşte împăcarea părţilor. ”Acest mod de soluţionare se aplică infracţiunilor cu limite de pedepse mai reduse şi considerate de o gravitate mai mică, cum ar fi furtul, înşelăciunea, distrugerea în formă simplă sau violul în formă simplă, iar împăcarea părţilor poate produce efecte doar dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei, moment după care nu mai poate avea loc. Noi, avocaţii, în general considerăm că ar trebui mărit spectrul infracţiunilor unde împăcarea părţilor să conducă la încetarea procesului penal. S-ar realiza economii importante şi la bugetul de stat, am scăpa de condamnările la CEDO pentru condiţiile din închisori şi ar fi foarte bine şi pentru inculpaţi”, ne-a relatat avocatul sucevean Tudor Sălăgean. Propunerile înaintate însă de procurori reprezentanţilor Ministerului Justiţiei urmează a fi dezbătute în viitorul apropiat, pentru găsirea unei soluţii echilibrate.