Șeful administraţiei judeţene a prezentat la Forumul Economic din Krynica importanţa construirii autostrăzii Varşovia – Suceava – Bucureşti – Sofia

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a prezentat ieri, în cadrul unei dezbateri pe teme de infrastructură care a avut loc la Forumul Economic de la Krynica, din Polonia, importanţa construirii unei autostrăzi a estului, pe ruta Varşovia – Suceava – Bucureşti – Sofia. Șeful administraţiei judeţene a precizat că discuţiile de ieri au avut ca temă Strategia Carpatică Europeană, precum şi cooperarea transfrontalieră. În cadrul discuţiilor cu privire la Strategia Carpatică Europeană, Gheorghe Flutur a subliniat faptul că România trebuie să aibă rolul principal, având în vedere că pe teritoriul ţării noastre se află mai mult de jumătate din lungimea lanţului carpatic. Astfel, el a arătat că România are peste 900 de kilometri din lungimea totală de 1.500 de kilometri a Munţilor Carpaţi, adică 60%, iar Suceava are ponderea cea mai mare din toate judeţele ţării.

În calitate de preşedinte al CJ Suceava şi al Consiliului Regional Nord-Est, Gheorghe Flutur a arătat că această regiune este cea mai mare din România, având 37.000 de kilometri pătraţi, adică 15% din suprafaţa ţării, cu 3,2 milioane de locuitori şi 46 de oraşe, 500 de comune şi nouă universităţi, în care învaţă peste 60.000 de studenţi. El a mai spus că Regiunea de Nord-Est are graniţă cu Ucraina pe o lungime de 182 de kilometri, şi cu Republica Moldova, pe o lungime de 562 de kilometri. „În cadrul întâlnirii de la Forumul Economic de la Krynica am prezentat că judeţul Suceava are o experienţă bogată în derularea de programe transfrontaliere cu regiunea Cernăuţi, din Ucraina, atât în exerciţiul financiar care a trecut, cât şi acum, când avem deja pregătite 13 proiecte comune, cu o valoare de circa 12 milioane de euro, pe diverse domenii, de la infrastructură, sănătate, cultură şi până la situaţii de urgenţă”, a declarat şeful administraţiei judeţene.

Tot la întâlnirea de ieri, Gheorghe Flutur a propus şi a susţinut nevoia construcţiei unui coridor rutier Est-Carpatic, care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, respectiv o autostradă de la Varşovia - vestul Ucrainei – Suceava – Bucureşti – Sofia. Flutur a arătat că la discuţii au participat şi guvernatorul regiunii Lviv,  Oleksandr Hanushchyn, mareşalul voievodatului Podkarpackie, Wladyslaw Ortyl, reprezentantul Guvernului Ungariei pe probleme de dezvoltare regională, Istvan Grezsa, şi reprezentantul Slovaciei, Tomas Malatinec, şeful proiectului Via Carpatia, toţi aceştia susţinând propunerea pe care a făcut-o cu privire la construcţia unui nou coridor rutier Est-Carpatic.

„Am explicat din nou că trebuie creat un coridor în estul Uniunii Europene, est-carpatic, de comunicaţii care ar ajuta estul României, vestul Ucrainei şi nord-estul Poloniei. Toţi cei prezenţi mi-au dat dreptate. Aceste lucruri trebuie discutate în continuare la Bruxelles pentru soluţii de finanţare”, a declarat preşedintele CJ Suceava, care a mai adăugat că până în momentul de faţă strategiile pe autostrăzi au avut în atenţie rutele est-vest şi mai puţin nord-sud. Flutur a subliniat că noul coridor Est-Carpatic ar scurta distanţa de la Varşovia spre Marea Neagră cu 500 de kilometri.

Flutur consideră că lucrările la autostrada Est-Carpatică ar trebui să înceapă cât mai repede

Gheorghe Flutur a mai spus că Master Planul General de Transporturi al României a inclus acest traseu, însă lucrările sunt programate să înceapă abia în anul 2020, considerând că acest termen este prea îndepărtat. „Această investiţie trebuie readusă în actualitate, având în vedere că Ucraina are vize libere pentru Uniunea Europeană, şi este o nouă realitate de care trebuie să ţinem cont”, a explicat şeful administraţiei judeţene. Gheorghe Flutur a mai afirmat că la discuţiile de ieri a susţinut şi necesitatea construirii autostrăzilor Satu Mare – Suceava – Iaşi şi Târgu Mureş – Iaşi.

„Pe de altă parte am solicitat şi majorarea sumelor pe programele transfrontaliere cu Ucraina şi Republica Moldova. Această suplimentare este necesară pentru a putea finaliza punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, judeţul Suceava având patru, din care trei sunt gata, dar şi pentru consolidarea căii ferate pe ruta Lvov - Bucureşti, prin Suceava, şi pentru transportul intermodal de mărfuri", a adăugat Flutur.

Tot la forumul economic de la Krynica, Gheorghe Flutur a mai spus că turismul este o ramură economică cu cea mai mare dinamică de creştere şi poate fi un liant între regiuni.

„Am vorbit despre Suceava, care este judeţul cu patrimoniul UNESCO cel mai dens din România, având opt monumente şi Codrii seculari de la Slătioara, dar şi despre parcurile naţionale şi rezervaţii”, a declarat preşedintele CJ Suceava.

Gheorghe Flutur a mai vorbit şi despre problema diversificării resurselor energetice în zonă şi noi surse de energie, probleme privind protecţia mediului înconjurător şi acţiuni comune de protecţie, cooperarea în domeniul prevenirii şi combaterii calamităţilor naturale în zonele de graniţă şi intensificarea schimburilor economice în zonă, precizând că în regiunea de nord-est potenţialul de investiţii este în domeniul bioeconomiei, al industriei alimentare, al agriculturii, al industriei uşoare, dar şi în domeniul informatic.