Peste jumătate dintre pacienţii în stop cardio-respirator în UPU Suceava, întorşi din drumul spre moarte

Stopul cardio-respirator, când pacientul nu mai respiră, bătăile inimii nu mai pot fi percepute, când este de regulă în stare de inconştienţă şi nu răspunde la stimuli duce de cele mai multe ori la moarte subită. Măsurile de resuscitare trebuie instituite imediat, dar chiar şi în condiţii de spitalizare, rata de supravieţuire este mică, în statistici fiind consemnate rate de succes între 20 şi 45%. Când stopul cardio-respirator survine în afara spitalului, pe stradă, acasă, la serviciu, prognosticul este mult mai rezervat.

În Declaraţia Parlamentului European din 14 iunie 2012 privind înfiinţarea unei săptămâni europene de sensibilizare cu privire la stopul cardiac, postată pe site-ul Consiliului Naţional Român de Resuscitare http://cnrr.org/news-ro.php?id=98, se menţionează că, în Europa, în fiecare an, aproximativ 400.000 de oameni suferă un stop cardiac brusc, în afara spitalului, rata de supravieţuire fiind mai mică de 10%. Aceeaşi sursă subliniază că ”supravieţuirea multor victime aparent sănătoase depinde de resuscitarea cardio-pulmonară (CPR) efectuată de persoane prezente, şi de defibrilarea timpurie”. ”Dacă se intervine în 3-4 minute, şansa de supravieţuire poate creşte la peste 50%”, se arată în Declaraţie.

Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava a atins acest obiectiv, depăşind 50%.

Din 55 de pacienţi cu stop cardio-respirator în UPU, 29 au fost resuscitaţi

Medicul-şef al UPU Suceava, dr. Liviu Cîrlan, a declarat, ieri, că o rată de resuscitare de peste 30% este apreciată ca fiind una de succes şi că este mulţumit că, din acest punct de vedere, unitatea pe care o conduce se plasează ”în prima jumătate”, la nivel naţional. O situaţie statistică realizată de asistenta-şefă Mihaela Hreceniuc arată că, în primul semestru al acestui an, în UPU Suceava au fost înregistrate 55 de stopuri cardio-respiratorii, dintre care 29 au fost resuscitate cu succes.  Pentru 26 de pacienţi, din păcate, manevrele de resuscitare au rămas fără efect. ”Este o situaţie pe care noi o urmărim lunar şi semestrial”, a precizat asistenta-şefă din UPU.

Dacă în urmă cu 10 ani, în România se vorbea despre o rată de supravieţuire, după stopul cardio-respirator, de 3,92%, înfiinţarea Unităţilor de Primiri Urgenţe din spitale a schimbat această sumbră statistică. Doctorul Cîrlan a explicat că, în UPU, şansa mare de resuscitare se datorează faptului că aici există echipă de resuscitare completă, protocol standard de intervenţie, echipament complet, adecvat de resuscitare, dispus la îndemână şi rapid disponibil. De asemenea, pacientul în stare critică este asistat, astfel că în cazul în care inima se opreşte, manevrele de resuscitare încep imediat, timpul de latenţă fiind zero.

Stopul cardio-respirator este urgenţă medicală de cod roşu. Salvatorii au la dispoziţie doar 2-3 minute, de la momentul opririi inimii, până când creierul nu mai primeşte oxigen şi suferă modificări ireversibile. Cu cât timpul în care nu se fac manevre de resuscitare se prelungeşte peste cinci minute, cu atât scad şansele de resuscitare cu redarea unei persoane fără sechele, care să fie reintegrată în societate.

De aceea, în ţările europene, inclusiv în România, în locuri publice aglomerate există sisteme de defibrilare automată la care se poate apela în situaţii extreme de stop cardio-respirator.