Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În ultimii ani, crescătorii de oi au aruncat pur şi simplu lâna tunsă de pe ovine, pentru că nu aveau ce face cu ea. Aşa s-a ajuns la situaţii anormale, în care cantităţi mari de lână au fost aruncate în albia unor râuri, pe sub poduri. Cum problema este una la nivel naţional, Guvernul România a adoptat Hotărârea de Guvern 500/2017 „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii" prin care se acordă 1 leu, ajutor minimis, pentru fiecare kilogram de lână comercializat. Primii bani se vor acorda în 2018, iar Direcţia Agricolă Suceava a încheiat deja campania de înregistrare în bazele de date a potenţialilor beneficiari, adică a crescătorilor de oi. Partea bună este că în judeţul Suceava există şi un agent economic care preia lână, marfa ajungând în Turcia, unde este folosită la confecţionarea saltelelor.
Piaţa lânii are perspective în sectorul materialelor izolante
Duţu Haralampie, directorul Direcţiei Agricole Suceava, şi-a exprimat speranţa că, prin adoptarea hotărârii de guvern, crescătorii de oi vor comercializa în număr mult mai numeros lâna. Varianta cu agentul economic din Fălticeni care preia lâna ar trebui să fie doar una de tranziţie, scopul Guvernului României fiind ca, prin acordarea subvenţiei, să fie încurajată înfiinţarea de depozite mari, în urma unor parteneriate public-private. Într-un astfel de depozit, lâna ar fi prelucrată şi comercializată mai departe la un preţ decent, inclusiv pentru crescătorul de oi care o vinde. Piaţa lânii este considerată a fi una de perspectivă, în condiţiile în care lâna este folosită ca materie primă la fabricarea de materiale izolante.
810 potenţiali beneficiari în judeţul Suceava
Duţu Haralampie a declarat că dintr-un total de 1.280 de crescători de oi înregistraţi în judeţ, 810 au dorit să fie luaţi în evidenţă ca potenţiali beneficiari ai ajutorului financiar de 1 leu la kilogramul de lână vândută.
„Cei care sunt luaţi în baza de date au timp, până în august 2018, să facă dovada cantităţilor de lână comercializate. În baza acestor dovezi ei vor primi ajutorul prevăzut de Guvernul României”, a explicat directorul Direcţiei Agricole Suceava.
Bani puţini, dar siguri. Toată lâna disponibilă se preia
Deocamdată, SC Com Lăcrămioara Fălticeni este singurul agent economic care preia lâna în judeţul Suceava. Reporterii Monitorului de Suceava au contactat-o pe Lăcrămioara Mariana Rîşniţă, administratorul societăţii. Aceasta a spus că preia lână de la crescătorii din judeţul Suceava de patru ani. Lâna este exportată în Turcia, unde este folosită la fabricarea saltelelor.
Firma oferă 80 de bani pentru kilogramul de lână adus de crescător la depozit şi 50 de bani pentru cei care preferă să dea lână de acasă, caz în care o maşină a firmei se deplasează la stâna crescătorului.
Lăcrămioara Mariana Rîşniţă admite că preţul oferit este mic, însă spune că acestea depind de bursa internaţională. De asemenea, o problemă este că firma din Fălticeni nu poate face măcar o prelucrare sumară a lânii, condiţii în care nu o poate exporta la un preţ mai bun.
Aceasta şi-a exprimat speranţa că, în noile condiţii, cu ajutorul financiar prevăzut de Guvernul României, cantităţile livrate vor fi mult mai mari. Chiar dacă perioada de tundere a oilor a trecut, lâna depozitată într-un loc acoperit, care nu a stat în ploaie sau în soare, poate fi vândută şi la anul.
Societatea îşi are sediul pe strada Unirii din Fălticeni, la numărul 18.
Raportul între tunsul oii şi preţul pe lână
Tunderea unei oi costă între 3 şi 5 lei, iar de la o oaie se obţin în medie 3 kilograme de lână. Abia cu subvenţia de 1 leu aşadar se ajunge la acoperirea costurilor tunsului şi la un oarece profit. Pe de altă parte, însă, oaia oricum trebuie tunsă, astfel că în loc să arunce lâna, crescătorii o pot valorifica în condiţii cât de cât acceptabile. Ideal ar fi ca prin asociere şi înfiinţarea unui depozit de lână, unde aceasta să fie şi prelucrată cât de cât, să se ajungă la preţuri mult mai bune, atât pentru crescătorii de oi, cât şi pentru cei care o prelucrează şi o vând mai departe.
