Consiliul Judeţean Suceava a luat, ieri, în discuţie petiţia semnată de o femeie din Fălticeni, care solicită ca administraţia judeţeană să-i cumpere casa, despre care susţine că ”este locul în care marele povestitor Ion Creangă şi-a trăit partea a III-a din <Amintiri din copilărie>, pe vremea când învăţa la Școala de catiheţi, situată în clădirea de vizavi”. Clădirea este inclusă în lista monumentelor din judeţul Suceava, dar consilierul judeţean PNL Vasile Tofan, fost primar de Fălticeni, a explicat, ieri, în şedinţa CJ, că proprietara casei de pe str. Ion Creangă nr.30 a încercat să vândă imobilul, cu 400.000 de euro, în anul 2009, Primăriei Fălticeni, iar verificările efectuate atunci de administraţia locală au demonstrat că ”nu sunt documente de atestare şi s-a propus declasificarea ca monument istoric”. ”Clădirea n-a fost contemporană cu anul în care Ion Creangă a făcut Școala de catiheţi din Fălticeni”, a precizat fostul primar, arătând că placa de pe casă, cu textul că în casă a locuit Creangă, a fost amplasată înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, de o ligă culturală locală. Pe baza acestei plăci se pare că a fost făcută clasificarea ca monument, fără nici o cercetare sau fără a se solicita documente doveditoare. Potrivit lui Tofan, proprietara casei a renunţat la demersurile către Consiliul Local Fălticeni, după ce i s-a amintit că, datorită statutului de clădire de patrimoniu avut de imobil, nu a plătit impozit pe clădire şi teren.
Consilierul judeţean PNL Radu Pentiuc a precizat că aceasta este a doua tentativă a femeii respective de a vinde imobilul Consiliului Judeţean, ea având o primă încercare în 2009. ”Ne-am exprimat de atunci punctul de vedere asupra achiziţiei acestei clădiri”, a subliniat Pentiuc. Acelaşi răspuns l-a primit şi de la Ministerul Culturii şi de la Muzeul Bucovinei, specialiştii acestuia din urmă arătând chiar că, din studiile efectuate, ”construcţia are elemente din BCA”. Prin urmare, nici măcar ca vechime nu prezintă interes pentru muzeu.
Casa originală nu mai există, dar cea existentă ”se aseamănă foarte bine”
Strada Ion Creangă, cunoscută şi ca Uliţa Rădăşenilor, este considerată de localnici şi de turişti un muzeu prin ea însăşi pentru că pe această stradă au trăit oameni de cultură români.
La numărul 27 se află locul unde a fost Şcoala de catiheţi, care a funcţionat între 1846 şi 1859 şi unde, timp de un an, a învăţat Ion Creangă. Şcoala de la Fălticeni a funcţionat sub conducerea catihetului N. Conta, unchiul viitorului filozof Vasile Conta. Casa unde a funcţionat Şcoala de catiheţi a aparţinut lui Grigore Bunescu, dascăl la biserica Sf. Ilie şi apoi fiicei sale, Aguriţa D. Havriş, în prezent această construcţie nemaiexistând. Autorul “Însemnărilor fălticenene”, Geo Nechita, scrie că “tranversând pe partea dreaptă, vis a vis de şcoala de catiheţi, la numărul 30, a fost casa lui Pavel Ciubotaru, unde a stat în gazdă catihetul Ion Creangă. Casa din timpul lui Ion Creangă nu mai există, dar se aseamănă foarte bine cu aceasta. Profesorul Virgil Tempeanu, înainte de cel de-al doilea război mondial, sub egida Ligii culturale, a pus o placă menită a aminti trecătorilor că în această casă a stat Ion Creangă, pe vremea când a fost elev al Şcolii de catiheţi”. ”Nu mai există, dar se aseamănă foarte bine” rezumă perfect povestea ”Casei Ion Creangă” din Fălticeni.
Tot în şedinţa de ieri, consilierul judeţean PSD Mihai Grozavu a atras atenţia că un caz asemănător este şi în localitatea Călineşti, unde pentru a atrage turiştii, pe o casă veche achiziţionată din comuna Straja a fost amplasată o plăcuţă pe care scrie ”Casa Eminovici”. ”Minţim lumea! Casa nu are nici o legătură cu familia lui Mihai Eminescu, dar oamenii nu ştiu asta. Ne-am chinuit, cu Inspecţia în Construcţii, să dăm jos plăcuţa şi n-am reuşit. Nu este corect ceea ce se întâmplă, să inducem turiştii în eroare, mai ales copiii”, a spus consilierul Grozavu.
Încă nu se ştie cum ar trebui soluţionate, până la urmă, astfel de cazuri, deşi în mod evident este vorba despre o înşelătorie.