Monument dedicat lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

Duminică, în prezenţa localnicilor şi a numeroşilor turişti, a deputatului Angelica Fădor şi a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Viorel Seredenciuc, la Ciocăneşti a avut loc dezvelirea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, realizat de sculptorul Mircea Dăneasa. Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi de la bisericile şi mănăstirile din comuna Ciocăneşti avându-l în frunte pe preotul protopop Aurel Goraş. Locul monumentului a fost sfinţit anul trecut, pe 13 august, de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, realizarea bustului marelui domnitor revenindu-i sculptorului Mircea Dăneasa.

Istoricii spun că primii vieţuitori pe teritoriul actualei aşezări de pe malurile Bistriţei Aurii datează încă din anul 1200 d.Hr.. Prima atestare documentară a localităţii este din anul 1400, când într-un hrisov se consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexandru cel Bun de la doamna sa Ana, ca „danie de domnie”. Moştenirea lăsată de meşterii ciocănari care s-au aşezat pe aceste meleaguri generaţiilor ce au urmat a constat în obiceiuri şi tradiţii populare pe care le-au păstrat cu sfinţenie până astăzi, principalele ocupaţii fiind prelucrarea metalelor, creşterea animalelor şi prelucrarea lânii. Ciocăneşti a fost prima aşezare apărută în calea ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan, Dragoş, Ştefan cel Mare şi Sfânt, în secolul al XV-lea, şi continuând cu alţi domni ai Moldovei, unde puteau fi întâlniţi meşteri făurari pentru arme. Denumirea comunei Ciocăneşti vine de la meşterii „ciocănari de arme” pentru oastea lui Ştefan cel Mare.

Primarul localităţii, Radu Ciocan, a precizat: „Legendele spun că ciocăneştenii au fost armurierii marelui Ştefan. Este normal să existe un monument al lui Ştefan cel Mare şi la Ciocăneşti, aceasta fiind o dorinţă mai veche a localnicilor. Toate manifestările pe care le desfăşurăm aici, de câţiva ani, sunt gândite să poarte amprenta lui Ştefan cel Mare. Fiind şi sat cultural al României considerăm că trebuie să dăm un exemplu şi pentru alte localităţi.

Mulţumesc celor care sunt alături de noi la ceas de bucurie trăit la 15 ani de la reînfiinţarea comunei Ciocăneşti şi la 560 de ani de la urcarea pe tron a marelui voievod Ştefan (domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504). Pe acest soclu împodobit cu tradiţionalii pui care au făcut Ciocăneştiul cunoscut în ţară şi în lume se înalţă statuia lui Ştefan Voievod. Această statuie se înalţă nu spre fală, ci în primul rând spre aducere aminte a faptului că trebuie să ne mândrim cu statutul de urmaşi ai marelui voievod, dar şi spre aducere aminte în acelaşi timp, pentru că avem o mare datorie, de a lăsa urmaşilor noştri ceea ce am primit şi noi de la înaintaşi, şi anume o glie străbună, întreagă,  cu toate bogăţiile dăruite de Dumnezeu acestei glii, îmbibată cu sângele celor care s-au jertfit pentru ea. Dacă milenii de-a rândul marile imperii nu au reuşit cu forţa, cu sabia sau iataganul să ne ştirbească această glie decât vremelnic, acum există această tendinţă de a rămâne fără glie. Ni se cumpără glia bucată cu bucată, iar bogăţiile noastre pleacă cu acordul nostru de pe această glie. Acesta este mesajul nostru la sfinţire, la exact un an de când ÎPS Pimen a binecuvântat locul acestui monument. Mulţumesc celui care a realizat această statuie, sculptorul Mircea Dăneasa”.  

Recunoştinţă binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt

Protopopul de Câmpulung Moldovenesc, preotul Aurel Goraş, a precizat că acest monument este un semn de recunoştinţă din partea noastră pentru ceea ce a reprezentat cel mai mare român, binecredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.

„Nimeni nu l-a întrecut în faptele de vitejie şi în ceea ce priveşte evlavia faţă de credinţa ortodoxă pe care a clădit-o prin fapte, zidind şi reparând peste 40 de mănăstiri şi biserici cu care şi astăzi ne mândrim. Celor care mai îndrăznesc să mai rostească cuvinte nepotrivite pentru voievod le-am putea spune că biserica nu l-a canonizat imediat după ce şi-a sfârşit viaţa pe acest pământ, ci abia după 500 de ani, când toate mănăstirile şi bisericile ctitorite de el, monahiile şi călugării au făcut mii şi mii de liturghii pentru iertarea omului Ştefan cel Mare. Abia după atâtea sute de ani Dumnezeu a rânduit ca păcatele făcute de Ştefan cel Mare să fie iertate şi să fie trecut în calendar, iar astăzi el este mijlocitorul şi apărătorul Moldovei. Felicităm pe dl primar, conducerea locală şi pe toţi cei care au avut această inspirată idee ca să înalţe acest monument, el fiind un simbol al Comunei Muzeu Ciocăneşti”, a precizat protopopul Aurel Goraş.

Momente din istorie care au marcat Ciocăneştiul

Sceneta “Ştefan cel Mare” interpretată de enoriaşii parohiei Botoş şi de preotul Mihai Ţehaniuc, cel care a interpretat rolul lui Ştefan cel Mare, a fost îndelung aplaudată de cei prezenţi şi de invitaţii din acest an ai Festivalului Păstrăvului. Preotul Ţehaniuc a spus că toţi românii ar trebui să aibă această datorie sfântă să facă cinste înintaşilor pentru că datorită lor trăim pe acest pământ.

Deputatul Angelica Fădor a spus: „Alături de dumneavoastră am văzut astăzi o adevărată lecţie de istorie, o lecţie de istorie care a ajuns în sufletele fiecăruia dintre noi. Felicitări locuitorilor comunei Ciocăneşti pentru că ştiu să păstreze nealterate tradiţiile şi obiceiurile, pentru că ştiu să păstreze nealterată istoria nostră care ne face cinste. Felicitări dumneavoastră, celor care ştiţi să vă împodobiţi casele atât de frumos, iar localitatea Ciocăneşti a devenit un adevărat muzeu în aer liber”.

Şi Viorel Serendenciuc, vicepreşedintele CJ Suceava, a apreciat activităţile mult mai diversificate, multe dintre ele fiind îndreptate spre cultură şi artă, precizând: „Întreg judeţul Suceava trebuie să lupte pentru cele două simboluri majore ale judeţului: domnitorul Ştefan cel Mare şi Bucovina, ca denumire de regiune. Noi, Consiliul Judeţean, ne străduim să facem lucrul acesta, avem multe manifestări şi branduri care poartă numele Bucovina. Bucovina trebuie promovată prin orice mijloace. La fel şi Ştefan cel Mare. Aşa vom crea un renume pentru judeţul nostru”.

Primarul Radu Ciocan i-a mulţumit preotului Mihai Ţehaniuc pentru că la cele două manifestări principale organizate la Ciocăneşti, Festivalul Ouălor şi Festivalul Păstrăvului, aduce mereu în actualitate momente din istorie care au marcat aceste locuri.