Concurs naţional de pescuit cu muscă artificială

Pescari din toată ţara s-au adunat, sâmbătă, 12 august, şi duminică, 13 august, la concursul naţional de pescuit cu muscă artificială desfăşurat la Ciocăneşti, în organizarea Clubului Rotary Vatra Dornei. Pentru marea majoritate a pescarilor, păstrăvul de râu este o ţintă greu de atins, scump la vedere, greu de pescuit de pe mal chiar şi de pescarii care au idee despre pescuitul în ape repezi de munte, cum este Bistriţa Aurie între Ciocăneşti şi Cârlibaba, sau de cei obişnuiţi cu concursurile de pescuit.

În cele două zile, pescarii şi arbitrii s-au trezit la răsăritul soarelui, astfel încât, la ora 7,00, firul să fie deja întins în apă. Ca în fiecare partidă de pescuit, factorul noroc este indispensabil, iar la mal norocul face parte din lista care determină diferenţele de punctaj alături de echipamente, momeli, experienţă, prezenţă de spirit, condiţie fizică.

În concurs s-au înscris peste 20 de pescari, care au prins în total peste 48 de peşti punctabili (păstrăvi având peste 13 cm), toate capturile fiind eliberate. Pentru unii participanţi firul a fost cu adevărat întins, peştele trăgând la ei ca prin magie, în vreme ce alţii au fost ocoliţi de păstrăvi. Cei mai norocoşi pescari au fost cei care, în urma tragerii la sorţi, au nimerit în zone greu accesibile, cu mici cascade sau cu viteză mai mare a apei. După desfăşurarea celor două manşe şi totalizarea rezultatelor, locul I a fost câştigat de Ovidiu Rebenciuc, pe locul II s-a clasat Nicu Robu, iar locul III i-a revenit lui Ovidiu Corneliu Ionescu, cel care a avut şi cea mai mare captură, un păstrăv cu o lungime de 31 centimetri. Pescarul cu cele mai multe capturi (10 peşti prinşi în prima zi), Albert Cîndea, nu a reuşit să ocupe un loc pe podium, criteriile de punctare fiind numărul de capturi şi lungimea fiecărui peşte.

Preşedintele Clubului Rotary Vatra Dornei, Ioan Agapi, ne-a declarat: „Acest concurs de pescuit are ca scop punerea în valoare a o hobby-ului numit pescuit, chiar dacă sunt colegi care sunt profesionişti în ale pescuitului. O altă componentă este cea ecologică, spaţiul de concurs fiind amenajat pe o porţiune din râul Bistriţa, în amonte de localitatea Ciocăneşti, pescarii făcând o curăţire a zonei de deşeurile aruncate. Un alt scop este cel de a ajuta copii nevoiaşi din comuna Ciocăneşti. Anul acesta am decis să ajutăm cinci copii aflaţi în dificultate pentru a avea cele necesare pentru începutul de an şcolar, copiii fiind selectaţi de serviciul de asistenţă socială din primărie. Pentru că sunt oameni sufletişti, adevăraţi ecologişti, pescarii se vor mulţumi cu o diplomă de participare. Ocupanţii locurilor I-III au fost răsplătiţi cu câte un tablou oferit din partea primăriei, realizat de pictorul humorean Radu Bercea, şi scule de pescuit din partea Clubului Rotary. Pe cei care nu şi-au atins ţelul şi s-au autodezamăgit în standuri şi nu s-au calificat conform aşteptărilor lor îi rog să nu se descurajeze pentru că şi anul viitor ne dorim să avem un concurs la fel de reuşit ca şi anul acesta”.

Suportul tehnic, precum şi buna organizare a concursului au fost asigurate de Valerian Rebenciuc şi Ioan Agapi, medicul Victoria Vleju, secretarul Clubului Rotary, s-a ocupat de activităţile sociale şi cele de secretariat, iar botoşăneanul Paul Munteanu a fost coordonatorul voluntarilor.

Popularea râurilor cu specii pe cale de dispariţie reproduse în laborator

Sâmbătă, 12 august, pescarii s-au retras la prânz de pe malurile râului Bistriţa Aurie pentru a fi prezenţi la simpozionul „Provocările acvaculturii moderne”, desfăşurat la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, în prezenţa specialiştilor în piscicultură.

În ultimii ani fermele de acvacultură sunt pe un trend ascendent, cele mai căutate şi profitabile fiind în special cele de sturioni, dar nici celelalte specii acvatice nu sunt ignorate, fiind prezentate de specialişti soluţii moderne de cultură a crapului, a peştilor răpitori, a salmonidelor şi chiar a crustaceelor. S-a discutat şi despre lipan, care poate fi întâlnit în multe râuri de munte, în zona dintre arealul păstrăvului şi cel al mrenei, în judeţul nostru prezenţa acestui peşte fiind înregistrată pe râurile Bistriţa şi Moldova.

O afacere deosebit de rentabilă este înfiinţarea bălţilor de pescuit populate cu peşti după anumite programe. În condiţiile unei creşteri constante a cererii, acvacultura poate reduce presiunea exercitată asupra speciilor sălbatice, fiind unul dintre sectoarele agricole cu cea mai rapidă creştere, furnizând aproximativ 50% din peştele consumat anual la nivel mondial. Acvacultura se practică în toate ţările Europei, prin metode diverse, de la cele tradiţionale până la cele mai moderne, cum ar fi sistemele de recirculare a apei. Toate activităţile sunt realizate cu respectarea strictă a standardelor europene de protecţie a mediului şi a consumatorilor, pentru a garanta produse sustenabile, proaspete şi sigure, obţinute la nivel local, cu o trasabilitate cât mai bună.

În cadrul discuţiilor membrii Clubului Rotary Vatra Dornei au pus accent pe pescuitul etic, cu eliberarea peştilor, desfăşurarea activităţilor de ecologizare a apelor curgătoare, a iazurilor, a bălţilor şi de populare a râurilor cu peşte specific zonelor pe care le traversează apele curgătoare, în special păstrăv şi lipan. Exemplarele de lipan de 30-40 cm erau ceva obişnuit în multe apele curgătoare din judeţul Suceava, iar acum un lipan este o raritate, un trofeu. Singura şansă pentru a revedea în apele sucevene lostriţă, lipan, pietrar, sturioni este reproducerea în laborator a speciilor aflate pe cale de dispariţie, începuturile acestei activităţi fiind asigurate prin unitatea de cercetare din satul Plutoniţa, oraşul Frasin.