Bugetul Consiliului Judeţean Suceava pentru 2017 nu acoperă salariile şi cheltuielile materiale pe ultimele trei luni ale acestui an, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi pentru jumătate din luna noiembrie şi toată luna decembrie, la şcolile speciale. Administratorul public al judeţului, Irina Vasilciuc, ne-a declarat, ieri, că pentru acoperirea acestor cheltuieli Consiliul Judeţean Suceava a solicitat Ministerului Muncii o rectificare pozitivă de 15 milioane de lei pentru ca oamenii care lucrează în instituţiile menţionate să-şi poată primi salariile.
Lipsa banilor la data de 1 iulie a.c., când ar fi trebuit crescute salariile angajaţilor care nu sunt de specialitatea asistenţă socială, dar lucrează în acest sistem (contabili, şoferi etc.), a făcut ca această categorie de salariaţi să nu beneficieze de majorări, iar o eventuală rectificare bugetară pozitivă în august-septembrie ar duce doar la ajustări. ”Abia în 2018 va fi predictibilitate la salarii”, a subliniat Irina Vasilciuc.
Din ianuarie, salariile în asistenţă socială cresc cu 25%
Ceilalţi angajaţi din sistem, respectiv cei din asistenţă socială, au beneficiat deja de majorări de salariu, în ultima parte a anului trecut, în baza Legii nr. 250/2016, iar în ianuarie 2018 vor avea o nouă creştere salarială, de 25%. La această oră, un şef de centru din sistemul de asistenţă socială din subordinea CJ are un salariu brut de aproximativ 8.000 de lei pe lună, mai mult decât directorul executiv al DGASPC, al cărui salariu nu a crescut în baza noii legi a salarizării unice pentru că nu au fost bani.
Lipsa fondurilor pune în dificultate şi acoperirea tuturor drepturilor de care trebuie să beneficieze toţi copiii cu nevoi speciale, în virtutea noilor prevederi legislative. Administratorul public Irina Vasilciuc a precizat că, pentru Consiliul Judeţean, ”asigurarea drepturilor copiilor cu dizabilităţi este prioritate zero”. ”Toate drepturile copiilor trebuie asigurate şi pentru noi, la Consiliul Judeţean, este prioritate de grad zero. Să nu stea în frig, să aibă hrană, medicamente şi ce mai au nevoie. Ideal este ca şi nivelul de educaţie (n.r. oferit în centrele de plasament) să fie cât mai bun, dar asta nu mai depinde de noi”, a mai spus Irina Vasilciuc.